Recuperarea post-infarct reprezintă doar începutul unui parcurs terapeutic complex, menit să restaureze şi să menţină sănătatea cardiovasculară. Cercetări recente oferă profesioniştilor în domeniul sănătăţii dovezi convingătoare că reducerea timpului de inactivitate şi înlocuirea acestuia cu mişcare sau odihnă poate contribui substanţial la prevenirea unui nou episod cardiac, o intervenţie simplă, dar cu impact major asupra sănătăţii pacienţilor cardiaci.
Un infarct miocardic creşte semnificativ riscul de a avea un altul. În Statele Unite, o persoană suferă un infarct la fiecare 40 de secunde, iar bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la nivel naţional.
Însă cercetătorii spun acum că persoanele care au suferit un infarct pot reduce semnificativ riscul unui nou eveniment cardiovascular printr-o intervenţie aparent simplă: adoptarea unui comportament activ.
Înlocuirea sedentarismului cu activitate fizică sau cu perioade suplimentare de somn poate aduce beneficii reale pentru recuperare şi prevenţie.
„Înlocuirea perioadelor prelungite de inactivitate cu activitate fizică ori cu somn suplimentar pot contribui esenţial la recuperare”, a declarat dr. Keith Diaz, profesor la Columbia University Medical Center şi membru al Physical Activity Science Committee din cadrul American Heart Association, citat într-un comunicat.
„Sperăm ca aceste concluzii să sprijine profesioniştii din domeniul sănătăţii în adoptarea unei abordări mai holistice, flexibile şi personalizate în ceea ce priveşte activitatea fizică a pacienţilor după un infarct”, a precizat prof. Diaz, care este unul dintre coautorii studiului, ce a fost finanţat de Institutele Naţionale de Sănătate (NIH) din Statele Unite şi publicat luni în revista ştiinţifică a American Heart Association - Circulation: Cardiovascular Quality and Outcomes.
Ce au descoperit cercetătorii
Pentru a ajunge la aceste concluzii, autorii au analizat sănătatea a aproximativ 600 de persoane cu vârste între 21 şi 96 de ani, care fuseseră tratate pentru infarct sau dureri toracice la Centrul Medical Irving al Universităţii Columbia, din New York.
Participanţii au purtat accelerometre la încheietura mâinii, care au înregistrat nivelul de activitate fizică pentru aproximativ o lună după externarea din unitatea de primiri urgenţe. Datele colectate le-au permis cercetătorilor să estimeze intensitatea efortului depus de fiecare persoană.
Orice alte evenimente cardiace sau decese asociate au fost evaluate la un an după externare prin sondaje telefonice, dosare medicale electronice şi Indexul de Decese (Social Security Death Index).
În decurs de un an, 8,2% dintre pacienţi au suferit un nou eveniment cardiac sau au decedat.
Cei din grupul cu cel mai scăzut nivel de activitate - definit prin petrecerea a peste 14 ore pe zi într-un mod sedentar - au avut un risc de 2,58 ori mai mare de a suferi un nou episod cardiac sau de a deceda în anul următor.
De asemenea, cercetătorii au constatat că 30 de minute pe zi de activitate moderată până la viguroasă reduc riscul de evenimente cardiovasculare sau deces cu 61%.
Chiar şi 30 de minute de activitate fizică uşoară reduc riscul la jumătate.
„Rezultatele sugerează că orice activitate, fie că este vorba de o plimbare, gătit, joaca cu animalul de companie sau grădinărit, este mai benefică decât a sta jos şi contribuie la o stare de sănătate mai bună”, a comentat dr. Bethany Barone Gibbs, profesor la Universitatea West Virginia, care nu a participat la studiu.
Somnul poate salva vieţi
Chiar şi doar 30 de minute de somn au redus cu 14% riscul pentru un nou infarct.
Somnul de proastă calitate este un factor de risc cunoscut pentru bolile cardiovasculare, care provoacă anual mai multe decese în Statele Unite decât toate formele de cancer şi afecţiunile cronice respiratorii combinate, potrivit American Heart Association’s 2025 Statistical Update.
„Ne-a surprins faptul că şi înlocuirea perioadelor de inactivitate cu somn a avut un efect benefic. Somnul are un rol esenţial pentru refacerea organismului şi a creierului, fiind deosebit de important în perioada de recuperare după un eveniment major de sănătate, cum este infarctul”, a concluzionat prof. Diaz.
