Durerea cronică este o problemă frecventă în populaţia adultă şi, potrivit unui nou studiu, această afecţiune ar putea contribui la creşterea riscului de hipertensiune arterială. Cercetarea arată că persoanele cu dureri persistente, mai ales când acestea afectează mai multe regiuni ale corpului, prezintă o probabilitate mai mare de a dezvolta tensiune arterială ridicată, un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare.
Un studiu de amploare, publicat în numărul din luna noiembrie al revistei Hypertension, a analizat datele de sănătate a peste 200.000 de adulţi din Statele Unite şi a constatat că participanţii cu durere cronică extinsă aveau un risc semnificativ mai mare de hipertensiune comparativ cu persoanele fără dureri sau cu dureri acute ori limitate la o zonă.
Autorii au observat că riscul creşte odată cu numărul zonelor dureroase, iar prezenţa depresiei - frecvent asociată durerii cronice -contribuia suplimentar la dezvoltarea hipertensiunii.
Hipertensiunea arterială apare atunci când presiunea exercitată de sânge asupra pereţilor vaselor este constant prea mare, ceea ce creşte riscul de infarct miocardic sau de AVC (accident vascular cerebral). Ghidurile americane actuale arată că aproape jumătate dintre adulţii din această ţară au valori crescute ale tensiunii arteriale.
În paralel, durerea musculoscheletală cronică, care afectează zone precum şoldul, genunchiul, spatele ori gâtul/umerii pentru cel puţin trei luni, este cea mai frecventă formă de durere persistentă în rândul populaţiei.
Studiul a explorat modul în care tipul, localizarea şi extinderea durerii influenţează riscul de hipertensiune, precum şi rolul inflamaţiei şi al depresiei în această asociere.
Participanţii au completat chestionare privind zonele dureroase şi durata durerii, iar depresia a fost evaluată prin întrebări despre starea emoţională şi nivelul de energie. Inflamaţia a fost măsurată prin nivelul proteinei C reactive (CRP).
După o perioadă medie de urmărire de 13,5 ani, cercetătorii au raportat că aproape 10% dintre participanţi au dezvoltat hipertensiune arterială.
Persoanele cu dureri cronice generalizate au prezentat un risc cu 75% mai mare de hipertensiune decât cele fără durere, în timp ce durerea de scurtă durată a fost asociată unui risc cu 10% mai mare, iar durerea cronică localizată unui risc cu 20% mai mare.
Analiza pe regiuni ale corpului a arătat riscuri crescute pentru durerea cronică abdominală (43%), cefalee cronică (22%), durere cronică de gât/umăr (19%), durere de şold (17%) şi durere lombară (16%).
Depresia şi inflamaţia au contribuit la o parte din asocierea observată între durerea cronică şi hipertensiune, explicând împreună în jur de 12% din creşterea riscului. Cercetătorii au constatat că o parte din efectul durerii cronice asupra tensiunii arteriale pare să fie determinată de faptul că persoanele cu dureri persistente dezvoltă mai frecvent depresie sau inflamaţie, iar aceste afecţiuni pot favoriza la rândul lor apariţia hipertensiunii.
Autorii subliniază că profesioniştii din sănătate ar trebui să fie atenţi la riscul cardiovascular al pacienţilor cu dureri persistente, deoarece depresia asociată acestora poate amplifica riscul de hipertensiune arterială.
Specialişti independenţi, care nu au participat la studiu, apreciază că aceste rezultate clarifică mai bine legătura, încă puţin studiată, dintre durerea cronică şi riscul de hipertensiune. Ei notează şi faptul că sunt necesare cercetări suplimentare, inclusiv studii care să analizeze modul în care tratamentele pentru durere, precum antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), de exemplu ibuprofenul, pot influenţa tensiunea, deoarece se ştie că unele dintre aceste medicamente sunt cunoscute pentru potenţialul lor de a creşte tensiunea arterială.
Cercetarea are şi limite, majoritatea participanţilor au fost adulţi de vârstă mijlocie, de origine britanică, ceea ce poate afecta aplicabilitatea rezultatelor în alte populaţii. În plus, durerea a fost auto-raportată, iar evaluarea s-a făcut o singură dată, ceea ce poate influenţa precizia datelor.
Studiul a folosit informaţii din UK Biobank, o bază de date care include peste 500.000 de adulţi recrutaţi între 2006 şi 2010 din Marea Britanie.
Analiza actuală a inclus aproape 207.000 de participanţi, cu o vârstă medie de 54 de ani, dintre care două treimi erau femei.
Peste o treime au raportat durere musculoscheletală cronică, în timp ce un procent mai mic a prezentat durere în multiple zone ale corpului.
Participanţii cu dureri au fost în majoritate femei, cu un stil de viaţă mai puţin sănătos, un indice de masă corporală mai mare, mai multe boli cronice şi locuiau în zone cu nivel socioeconomic mai scăzut. Cercetătorii au ajustat analiza pentru factori precum fumatul, consumul de alcool, activitatea fizică, timpul sedentar, durata somnului şi alimentaţia.
Informaţiile privind hipertensiunea au provenit din dosarele medicale, fiind luate în considerare diagnosticele codificate conform standardelor internaţionale ICD-10. Urmărirea fiecărui participant a fost încheiată la data diagnosticării hipertensiunii, la deces sau la finalul perioadei de monitorizare.
