Un studiu internaţional de amploare oferă o perspectivă nouă asupra modului în care este abordată prevenţia bolilor cardiovasculare. Deşi ghidurile internaţionale pornesc de la intenţii corecte, un expert de renume în domeniul cardiologiei atrage atenţia că acestea neglijează realităţile sociale şi economice în care trăieşte cea mai mare parte a populaţiei lumii.
Ghidurile internaţionale privind sănătatea cardiovasculară tind să omită diferenţele regionale esenţiale, evidenţiind astfel necesitatea elaborării unor strategii adaptate diversităţii contextelor sociale, economice şi geografice.
Această concluzie reiese din cercetări recente bazate pe datele studiului internaţional PURE, efectuat în 28 de ţări de pe cinci continente.
Autorul principal al studiului, un reputat cercetător în domeniul cardiovascular, trage un semnal de alarmă privind actualele ghiduri internaţionale pentru sănătatea inimii, avertizând că recomandările universale ar putea să nu ofere beneficiile dorite.
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial, fiind responsabile pentru cele mai multe decese în fiecare an - iar 80% dintre aceste decese au loc în ţări cu venituri mici şi medii. Cu toate acestea, ghidurile actuale sunt în mare parte dezvoltate pe baza cercetărilor din ţările dezvoltate.
Potrivit lui Scott Lear, profesor în Ştiinţele Sănătăţii la Universitatea canadiană Simon Fraser (SFU) şi titular al catedrei Pfizer/Heart & Stroke Foundation pentru cercetare în prevenirea bolilor cardiovasculare, aceste ghiduri ignoră adesea cauzele profunde ale bolilor de inimă care afectează populaţia la nivel mondial.
„Lumea nu se limitează la ţările cu venituri mari atunci când vorbim despre recomandări universale, precum 75 de minute de exerciţiu fizic pe săptămână sau consumul zilnic a cinci porţii de fructe şi legume”, afirmă prof. Lear, autorul principal al unei noi analize care investighează influenţa factorilor sociali, de mediu şi politici asupra bolilor cardiovasculare la nivel internaţional, citat într-un comunicat.
„Există un contrast puternic între o plimbare zilnică pe trotuarele din cartierul West End din Vancouver şi drumul pe jos către muncă în New Delhi, cel mai poluat oraş din lume, unde mulţi oameni nu-şi permit o maşină, iar transportul public este deficitar. Nu putem presupune că viaţa este la fel peste tot. Mediul în care trăiesc oamenii şi natura muncii lor influenţează profund sănătatea”, a completat profesorul.
Noua analiză examinează mai profund factorii care stau la baza bolilor cardiovasculare, explorând „cauzele din spatele cauzelor”.
Aceasta se bazează pe rezultatele studiului Prospective Urban Rural Epidemiology (PURE), un efort internaţional de cercetare care urmăreşte tendinţele de sănătate începând din 2002.
Studiul PURE colectează date de la persoane din ţări cu venituri mari, medii şi mici şi include peste 212.000 de participanţi din 28 de ţări, de pe cinci continente.
La fiecare trei ani, cercetătorii adună o gamă largă de informaţii, inclusiv chestionare detaliate şi măsurători fizice precum înălţime, greutate, tensiune arterială, raport talie-şold şi capacitate pulmonară. De asemenea, sunt aplicate chestionare specializate axate pe sănătatea inimii şi alte domenii relevante.
Pe lângă mediile care influenţează activitatea fizică, analiza a identificat şi alte cauze indirecte ale bolilor cardiovasculare în întreaga lume, cum ar fi: alimentaţia, nivelul de educaţie, fumatul, poluarea aerului, schimbările climatice, izolarea socială şi accesul la medicamente, tratament şi servicii medicale.
Aproximativ 87% dintre participanţii la studiul PURE provin din ţări cu venituri mici sau medii, ceea ce face studiul ideal pentru analiza factorilor individuali de risc asociaţi urbanizării, afirmă prof. Lear.
Deşi concluziile sunt extrase din date la nivel mondial, ele reflectă şi realităţi locale, din interiorul aceluiaşi oraş sau regiune.
Lipsa activităţii fizice este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare, însă tipul şi contextul activităţii contează la fel de mult.
Potrivit analizei, activitatea fizică auto-raportată era cea mai ridicată în ţările cu venituri mari, deşi peste 22% dintre participanţii din aceste ţări petreceau mai mult de opt ore pe zi stând pe scaun.
În schimb, doar 4,4% dintre respondenţii din ţările cu venituri reduse au raportat o durată similară de timp petrecut în poziţie sedentară, deşi nivelul lor general de activitate fizică era mai scăzut.
Diferenţa constă în natura activităţii. În ţările cu venituri mici, activitatea fizică este de multe ori legată de muncă, transport şi sarcini domestice, nu de activităţi recreative, explică prof. Lear.
Preţul fructelor şi legumelor - o barieră în calea sănătăţii
O dietă sănătoasă care include fructe, legume, leguminoase, nuci, peşte şi produse lactate poate reduce riscul bolilor cardiovasculare.
Prof. Lear a observat că, indiferent de venitul ţării, fructele şi legumele erau mai disponibile şi mai accesibile în zonele urbane.
Însă a fost surprins să constate că, în ţările cu venituri mici, consumul acestor alimente este scăzut pentru că fermierii nu-şi permit să mănânce ce produc.
