Chiar dacă numărul deceselor cauzate de infarct miocardic a scăzut spectaculos în ultimele decenii, bolile cardiovasculare nu au dispărut, avertizează experţii. Dimpotrivă, formele cronice precum insuficienţa cardiacă, aritmiile şi hipertensiunea ameninţă tot mai mult sănătatea populaţiei adulte, în special în contextul creşterii incidenţei obezităţii şi diabetului. Un nou studiu oferă o posibilă explicaţie pentru acest paradox medical al timpurilor noastre.
Boala cardiacă rămâne principala cauză de deces la nivel mondial. Cu toate acestea, rata totală a deceselor cauzate de boli cardiace în ultimele cinci decenii a scăzut cu 66% în rândul adulţilor americani cu vârsta de 25 de ani şi peste, conform unui nou studiu. Mai mult, decesele provocate de infarct (atac de cord) au scăzut cu aproape 90%.
Progresele în medicina cardiovasculară au redus aproape complet mortalitatea prin infarct în ultimele decenii, dar această reuşită a venit cu un preţ, spun specialiştii: tot mai mulţi pacienţi dezvoltă forme cronice de boală cardiacă, care ajung să fie, în timp, letale.
Un nou studiu amplu condus de cercetători de la Stanford arată că, deşi atacurile de cord nu mai ucid cum o făceau odinioară, insuficienţa cardiacă, aritmiile şi hipertensiunea severă câştigă teren.
„În ultimii 50 de ani, modul în care percepem şi interpretăm bolile cardiace, cauzele acestora şi modul în care le tratăm a evoluat considerabil. S-au înregistrat progrese remarcabile în privinţa supravieţuirii în urma evenimentelor cardiace acute, care altădată erau considerate sentinţe la moarte”, a explicat autoarea principală a studiului, dr. Sara King, medic rezident în anul doi în medicină internă la Facultatea de Medicină a Universităţii Stanford din California, citată într-un comunicat.
Din păcate, această veste bună are şi o faţă întunecată. Decesele cauzate de alte forme de boli cardiace, inclusiv aritmii, insuficienţă cardiacă şi boală cardiacă hipertensivă, au crescut cu 81% în Statele Unite, conform aceluiaşi studiu publicat miercuri în Journal of the American Heart Association-JAHA.
Este important ca ambele seturi de date să fie înţelese în context, explică dr. Andrew Freeman, director pentru prevenţie cardiovasculară şi wellness la National Jewish Health din Denver.
„Astăzi, riscul de a muri din cauza unui atac de cord este relativ mic în comparaţie cu trecutul, dar probabilitatea de a rămâne cu dizabilităţi severe este în continuare ridicată. S-ar putea să dezvolţi insuficienţă cardiacă, situaţie în care inima nu mai poate pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului şi eşti mereu fără suflu. Sau poate că vei avea nevoie de mai multe medicamente pentru tensiune arterială, retenţie de lichide şi colesterol, sau pur şi simplu nu te vei mai simţi niciodată în formă. E una să fii în viaţă, şi alta să fii în viaţă şi să fii în formă”, a comentat pentru CNN dr. Freeman, care nu a fost implicat în această cercetare.
Studiul a analizat date guvernamentale privind decesele cauzate de boli cardiace între 1970 şi 2022. În 1970, atacurile de cord erau responsabile pentru 54% din totalul deceselor cardiace. Până în 2022, acest procent a scăzut la 29%.
Decesele cauzate de fibrilaţie atrială şi alte aritmii, care apar atunci când impulsurile electrice către inimă funcţionează defectuos şi provoacă bătăi neregulate, erau rare în anii 1970. Până în 2022, numărul acestora crescuse cu 450%, reprezentând aproximativ 4% din totalul deceselor cauzate de boli de inimă, conform studiului.
Populaţia din generaţia Baby Boomers* a ajuns acum într-o etapă a vieţii în care riscul de a dezvolta boli cardiace este maximum.
Decesele din cauza insuficienţei cardiace au crescut cu 146% în aceeaşi perioadă, în timp ce decesele provocate de hipertensiune arterială persistentă au crescut cu 106%.
Modificările factorilor de risc cardiovascular contribuie la creşterea anumitor tipuri de boli cardiace, arată studiul.
Prevalenţa obezităţii, a diabetului zaharat de tip 2, hipertensiunii arteriale, alegerile alimentare nesănătoase şi inactivitatea fizică au crescut vertiginos în ultimii 50 de ani.
Prevalenţa obezităţii a crescut de la 15% în 1970 la 40% în 2022, iar diabetul zaharat de tip 2 şi prediabetul afectează acum aproape jumătate dintre toţi adulţii americani. Tensiunea arterială crescută a urcat de la 30% în 1978 la aproape 50% în 2022.
Un alt posibil factor care contribuie este îmbătrânirea generaţiei Baby Boomers, care intră acum într-o etapă în care este cel mai probabil să dezvolte boli cardiace.
„Toţi aceşti factori de risc contribuie la povara continuă a bolilor de inimă, în special în ceea ce priveşte insuficienţa cardiacă, boala hipertensivă şi aritmiile. Boala cardiacă nu a dispărut. Acum accentul trebuie să cadă pe prevenţie, pentru a ajuta populaţia să îmbătrânească păstrând o inimă sănătoasă şi puternică, iar prevenţia poate începe încă din copilărie”, a concluzionat autoarea senior a studiului, dr. Latha Palaniappan, profesor de medicină cardiovasculară şi prodecan pentru cercetare la Facultatea de Medicină a Universităţii Stanford.
NOTĂ:
* Generaţia Baby Boomers include persoanele născute între 1946 şi 1964.Această denumire provine de la creşterea accentuată a natalităţii care a avut loc imediat după cel de-al Doilea Război Mondial. În prezent, membrii acestei generaţii au vârste cuprinse aproximativ între 61 şi 79 de ani - în anul 2025.
