Infecţiile virale frecvente, precum gripa sau zona zoster, pot creşte semnificativ riscul de infarct miocardic şi accident vascular cerebral (AVC), atât imediat după episodul infecţios, cât şi pe termen lung, potrivit unei analize publicate miercuri.
Cercetătorii au analizat 155 de studii desfăşurate pe parcursul mai multor decenii şi au constatat că infecţiile virale sunt asociate cu un risc crescut de evenimente cardiovasculare, inclusiv infarct şi boală coronariană.
Persoanele care au făcut gripă au prezentat un risc de până la şase ori mai mare de infarct în prima lună după infecţie, iar cei care au avut Covid-19 au avut un risc aproape dublu de a dezvolta boli cardiace sau AVC, comparativ cu persoanele neinfectate.
Potrivit autorului principal al studiului, dr. Kosuke Kawai, de la David Geffen School of Medicine (Universitatea California, Los Angeles), vaccinarea reprezintă o strategie importantă de prevenţie.
„Ne vaccinăm pentru a preveni gripa sau alte boli, dar vaccinurile pot aduce beneficii suplimentare, inclusiv reducerea riscului de boli cardiovasculare”, a declarat acesta citat într-un comunicat.
Analiza a evidenţiat că infecţiile acute, precum gripa şi Covid-19, sunt asociate cu un risc crescut de evenimente cardiovasculare imediate, în timp ce infecţiile cronice, cum ar fi HIV, hepatita C şi zona zoster, pot contribui la un risc crescut de boală coronariană şi AVC pe termen lung.
Alte virusuri, precum citomegalovirusul, virusul herpes simplex, hepatita A, papilomavirusul uman (HPV), virusul sinciţial respirator (RSV), dengue şi chikungunya, ar putea avea efecte similare, însă autorii subliniază că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a valida aceste constatări.
Mecanismele prin care virusurile afectează inima sunt complexe.
Potrivit dr. Scott Roberts, specialist în prevenţia infecţiilor la Yale School of Medicine, virusurile respiratorii cresc riscul cardiovascular fie indirect, prin declanşarea unui răspuns imun exagerat care duce la inflamaţie, stres şi formarea de cheaguri de sânge, fie direct, atunci când virusul atacă ţesutul cardiac.
Majoritatea virusurilor respiratorii, inclusiv gripa, Covid-19 şi RSV, acţionează pe calea indirectă, însă unele tulpini de enterovirus pot infecta direct muşchiul inimii.
Severitatea infecţiei pare să fie un factor important: cu cât boala este mai gravă, cu atât riscul de complicaţii cardiovasculare este mai mare. În plus, infecţiile pot agrava afecţiunile cardiace preexistente, precum insuficienţa cardiacă.
Specialiştii atrag atenţia că nu doar persoanele cu factori de risc cardiovascular cunoscuţi sunt vulnerabile, ci şi tinerii sau cei aparent sănătoşi pot fi afectaţi după o infecţie virală.
Cercetarea subliniază importanţa unor măsuri preventive integrate, precum vaccinarea, tratamentele antivirale administrate la timp şi monitorizarea sănătăţii cardiovasculare, pentru reducerea poverii globale a bolilor de inimă, care rămân principala cauză de deces la nivel mondial.
Vaccinurile disponibile împotriva multor dintre aceste virusuri pot reduce riscul de complicaţii cardiace, întrucât diminuează severitatea infecţiei. În cazul persoanelor sănătoase, vaccinurile sunt sigure, conţinând forme inactivate ale virusului sau fragmente proteice care nu pot declanşa reacţii inflamatorii dăunătoare inimii.
Cei care se tem de posibile probleme cardiace după o infecţie virală sunt sfătuiţi să discute cu medicul pentru evaluarea riscului personal şi alegerea celor mai potrivite metode de prevenţie.
Studiul a fost publicat în Journal of the American Heart Association - JAHA.
