Diabetul zaharat de tip 2 este cunoscut mai ales prin impactul asupra glicemiei (nivelului de zahăr din sânge), dar efectele sale se extind dincolo de acest aspect. Cercetări recente arată că, după mai mulţi ani de evoluţie a bolii, pot apărea modificări subtile în sânge, care cresc riscul de boli cardiovasculare şi pot oferi indicii timpurii despre apariţia complicaţiilor.
Persoanele care trăiesc de mult timp cu diabet zaharat de tip 2 au un risc tot mai mare de infarct miocardic şi accident vascular cerebral (AVC). Un studiu, realizat de cercetători de la Institutul suedez Karolinska, sugerează că acest risc în creştere este legat, cel puţin parţial, de schimbări care apar în interiorul globulelor roşii.
Cercetările au fost publicate vineri, în revista Diabetes.
Cercetarea porneşte de la observaţii anterioare care arătau că globulele roşii pot influenţa funcţia vaselor de sânge la persoanele cu diabet. Noul studiu adaugă un element esenţial: durata bolii este decisivă. Modificările nu apar imediat după diagnostic, ci se dezvoltă progresiv, pe parcursul mai multor ani, devenind tot mai pronunţate.
Echipa de cercetare a analizat atât modele animale, cât şi pacienţi cu diabet zaharat de tip 2. Globulele roşii recoltate de la şoareci şi de la pacienţi cu diabet de lungă durată au interferat cu funcţionarea normală a vaselor de sânge. În schimb, globulele roşii provenite de la persoane recent diagnosticate nu au produs aceste efecte. La aceiaşi pacienţi, evaluaţi din nou după şapte ani, au apărut modificări similare cu cele observate în diabetul de lungă durată.
Un rol important pare să fie jucat de microARN-210, o mică moleculă de ARN implicată în reglarea activităţii celulare. Cercetătorii au constatat că nivelurile acestui microARN sunt reduse în globulele roşii ale pacienţilor cu diabet de lungă durată. Atunci când nivelurile de microARN-210 au fost restabilite experimental în globulele roşii, funcţia vaselor de sânge s-a îmbunătăţit.
„Ceea ce este cu adevărat important în studiul nostru este că nu contează doar prezenţa diabetului zaharat de tip 2, ci şi durata bolii. Abia după câţiva ani globulele roşii încep să aibă un efect dăunător asupra vaselor de sânge”, a declarat Zhichao Zhou, profesor asociat la Departamentul de Medicină, Solna, a Institutului Karolinska, şi autor principal al studiului, citat într-un comunicat.
Autorii sugerează că microARN-210 din globulele roşii ar putea deveni un biomarker, adică un indicator biologic, pentru identificarea pacienţilor cu risc crescut de complicaţii cardiovasculare.
În prezent, sunt în desfăşurare cercetări pentru a evalua dacă acest marker poate fi utilizat în studii mai ample, la nivel de populaţie.
„Dacă reuşim să identificăm pacienţii cu risc crescut înainte ca afectarea vasculară să se instaleze, vom putea preveni mai eficient complicaţiile diabetului”, a explicat Eftychia Kontidou, doctorand în cadrul echipei Karolinskae şi prima autoare a studiului.
