Grăsimea ascunsă din organism poate deteriora arterele chiar şi la persoanele aparent sănătoase. Potrivit unui nou studiu, persoanele slabe pot avea grăsimi care reprezintă un factor de risc pentru infarct miocardic şi accident vascular cerebral (AVC).
Chiar şi persoanele care par în formă pot ascunde tipuri de grăsime ce afectează arterele şi cresc riscul de boli cardiovasculare, arată un studiu realizat de cercetători de la Universitatea McMaster (Canada).
Cercetarea arată că depozitele de grăsime invizibilă din jurul organelor interne şi din ficat pot deteriora arterele fără semne evidente, crescând pericolul de infarct miocardic şi AVC.
Studiul, publicat în revista Communications Medicine pe 17 octombrie, pune sub semnul întrebării utilizarea indicelui de masă corporală (IMC) ca principal instrument de evaluare a obezităţii şi aduce dovezi că grăsimea internă - chiar şi la persoanele cu greutate normală - poate contribui la bolile de inimă.
Grăsimea viscerală (care înconjoară organele interne) şi grăsimea hepatică (stocată în ficat) sunt cunoscute de mult timp ca factori de risc pentru diabetul zaharat de tip 2, hipertensiune şi boli cardiovasculare. Totuşi, legătura lor directă cu deteriorarea arterelor a fost mai puţin clară până acum.
Folosind imagistică prin rezonanţă magnetică (RMN) şi date de sănătate de la peste 33.000 de adulţi din Canada şi Marea Britanie, cercetătorii au descoperit că atât grăsimea viscerală, cât şi cea hepatică sunt strâns legate de îngroşarea pereţilor arteriali şi de formarea plăcilor de aterom în arterele carotide, care transportă sângele către creier. Îngustarea acestor artere este un semnal de alarmă major pentru AVC şi infarct.
„Studiul nostru arată că, chiar şi după ce am luat în calcul factorii clasici de risc cardiovascular, precum colesterolul şi tensiunea arterială, grăsimea viscerală şi cea hepatică continuă să fie asociate cu leziuni ale arterelor”, a declarat dr. Russell de Souza, coautor principal al cercetării şi profesor la Departamentul de Metode de Cercetare în Sănătate al Universităţii McMaster.
Echipa a analizat două mari cohorte, Canadian Alliance for Healthy Hearts and Minds şi UK Biobank, pentru a evalua distribuţia grăsimii şi starea arterelor. Rezultatele au arătat că grăsimea viscerală este în mod constant asociată cu depunerea de plăci şi îngroşarea pereţilor arteriali, în timp ce grăsimea hepatică are o legătură mai slabă, dar totuşi semnificativă. Asocierile s-au menţinut chiar şi după ajustarea pentru factori precum stilul de viaţă sau riscurile metabolice.
Concluziile studiului sugerează că medicii ar trebui să depăşească evaluările bazate doar pe IMC şi circumferinţa taliei şi să ia în considerare metode de imagistică pentru a evalua distribuţia grăsimii în organism.
Pentru adulţii de vârstă mijlocie, rezultatele sunt un semnal că grăsimea invizibilă, şi nu doar kilogramele vizibile, poate creşte riscul de boli cardiovasculare.
„Nu poţi spune doar uitându-te la cineva dacă are grăsime viscerală sau hepatică. Acest tip de grăsime influenţează activ procesele metabolice din organism, eliberând substanţe care favorizează inflamaţia şi pot afecta vasele de sânge chiar şi la persoanele care nu par supraponderale, de aceea este esenţial să regândim modul în care evaluăm obezitatea şi riscul cardiovascular”, a explicat dr. Sonia Anand, autor principal al studiului şi specialist în medicină vasculară la Hamilton Health Sciences.
Cercetarea oferă o perspectivă nouă asupra modului în care grăsimea internă acţionează „în tăcere”, subminând sănătatea arterială chiar şi la persoanele care duc un stil de viaţă aparent echilibrat.
