Poluarea aerului duce la un risc crescut de afectare a arterelor coronare, indică un nou studiu, conform căruia expunerea pe termen lung la poluanţi urbani se asociază cu boală coronariană avansată. Rezultatele indică faptul că inclusiv nivelurile de poluare aflate sub sau în apropierea standardelor de reglementare, şi expunerea obişnuită din mediul urban, este asociată cu semne timpurii de boală cardiacă, adesea înainte ca pacienţii să aibă simptome, subliniind importanţa îmbunătăţirii calităţii aerului pentru reducerea riscului de boli cardiovasculare.
Aerul pe care îl respirăm zilnic poate influenţa sănătatea inimii mai mult decât s-a estimat anterior, chiar şi atunci când nivelurile de poluare sunt considerate obişnuite pentru marile oraşe.
Un studiu de mari dimensiuni arată că expunerea îndelungată la poluanţi comuni se asociază cu semne timpurii şi mai avansate de boală coronariană, uneori înainte de apariţia simptomelor, sugerând că îmbunătăţirea calităţii aerului ar putea reduce riscul cardiovascular.
Potrivit unui studiu pe peste 11.000 de adulţi, prezentat la Congresul anual al Societăţii de Radiologie din America de Nord (Radiological Society of North America - RSNA2025), expunerea pe termen lung la poluanţi atmosferici frecvenţi este asociată cu o boală coronariană mai avansată, cu diferenţe notabile între femei şi bărbaţi.
Poluarea aerului reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial. Conform unui studiu bazat pe datele Global Burden of Disease (GBD), poluarea a contribuit la aproximativ 2,46 milioane de decese cardiovasculare în 2021.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră poluarea ca fiind unul dintre cei mai mari factori de risc de mediu pentru sănătate şi un element important în apariţia infarctului miocardic şi a accidentului vascular cerebral (AVC).
În cadrul acestui studiu retrospectiv, cercetătorii au folosit tomografia computerizată cardiacă (CT cardiac) pentru a evalua relaţia dintre expunerea pe termen lung la doi poluanţi obişnuiţi din aerul urban: particulele fine în suspensie (PM2.5) şi dioxidul de azot (NO2).
Sursele de PM2.5 includ gazele de eşapament ale maşinilor, emisiile industriale şi fumul provenit din incendiile de vegetaţie; particulele sunt extrem de mici, de aproximativ 30 de ori mai mici decât grosimea unui fir de păr uman, ceea ce le permite să pătrundă adânc în plămâni şi în fluxul sanguin. NO2 este un gaz nociv produs în principal prin arderea combustibililor fosili în centrale electrice şi procese industriale.
„Chiar şi la niveluri scăzute de expunere, poluarea aerului este asociată cu mai multă placă în arterele coronare”, a declarat dr. Felipe Castillo Aravena, medic şi autor principal al studiului, specialist în imagistică cardiotoracică la Departamentul de Imagistică Medicală din cadrul Facultăţii de Medicină Temerty, Universitatea din Toronto, şi University Health Network (UHN).
El a precizat că, per ansamblu, expunerea mai mare pe termen lung la poluare s-a asociat cu o boală coronariană mai extinsă, vizibilă prin CT cardiac, atât la femei, cât şi la bărbaţi.
La femei, expunerea îndelungată la PM2.5 a fost legată de scoruri mai mari de calciu şi de îngustări mai severe ale arterelor. La bărbaţi, nivelurile mai ridicate de PM2.5 au fost asociate cu scoruri mai mari de calciu şi cu o încărcătură totală mai mare de placă aterom pe artere. Expunerea la NO2 a fost asociată cu boala coronariană la ambele sexe.
Echipa a analizat datele adulţilor care au efectuat examinări CT cardiace între 2012 şi 2023 în trei spitale majore din Toronto. Codurile poştale de domiciliu ale pacienţilor au fost corelate cu date de calitate a aerului pentru a estima expunerea medie individuală la poluare în cei 10 ani anteriori investigaţiei CT.
Au fost evaluaţi trei indicatori ai bolii coronariene: scorul de calciu, încărcătura totală de placă aterom şi stenoza obstructivă (îngustarea arterelor).
Pentru fiecare creştere cu 1 microgram pe metru cub a expunerii pe termen lung la PM2.5, s-a observat o creştere cu 11% a depunerilor de calciu în arterele coronare, o probabilitate cu 13% mai mare de a avea mai multă placă aterom şi o probabilitate cu 23% mai mare de boală obstructivă a arterelor coronare. Expunerea la NO2 a arătat tendinţe similare, însă cu efecte mai mici pentru fiecare creştere de o parte pe miliard.
Cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare pentru a înţelege mecanismele exacte şi pentru a stabili o relaţie de cauzalitate între poluare şi afecţiunile cardiace. Potrivit specialiştilor, diferenţele biologice, sociale şi comportamentale, alături de caracteristicile plăcilor aterosclerotice, ar putea contribui la diferenţele observate între femei şi bărbaţi.
Acesta este unul dintre cele mai mari studii care arată că expunerea îndelungată la poluanţi din aer, atât gaze cât şi particule fine, la nivelurile întâlnite în prezent în oraşe, se asociază cu mai mulţi indicatori ai bolii coronariene măsuraţi prin CT cardiac, potrivit dr. Kate Hanneman, medic radiolog cardiac, conferenţiar universitar şi vicepreşedinte pentru cercetare la Universitatea din Toronto şi UHN, şi autor senior al studiului.
Medicul a reamintit că bolile de inimă rămân principala cauză de deces la nivel mondial, iar aceste rezultate adaugă noi dovezi asupra faptului că poluarea aerului este un factor de risc cardiovascular modificabil, şi subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare care să explice de ce aceste asocieri diferă între bărbaţi şi femei.
La femei, expunerea îndelungată la PM2.5 a fost legată de scoruri mai mari de calciu şi de îngustări mai severe ale arterelor. La bărbaţi, nivelurile mai ridicate de PM2.5 au fost asociate cu scoruri mai mari de calciu şi cu o încărcătură totală mai mare de placă aterom pe artere. Expunerea la NO2 a fost asociată cu boala coronariană la ambele sexe.
Echipa a analizat datele adulţilor care au efectuat examinări CT cardiace între 2012 şi 2023 în trei spitale majore din Toronto.
Codurile poştale de domiciliu ale pacienţilor au fost corelate cu date de calitate a aerului pentru a estima expunerea medie individuală la poluare în cei 10 ani anteriori investigaţiei CT.
Au fost evaluaţi trei indicatori ai bolii coronariene: scorul de calciu, încărcătura totală de placă aterom şi stenoza obstructivă (îngustarea arterelor).
Pentru fiecare creştere cu 1 microgram pe metru cub a expunerii pe termen lung la PM2.5, s-a observat o creştere cu 11% a depunerilor de calciu în arterele coronare, o probabilitate cu 13% mai mare de a avea mai multă placă aterom şi o probabilitate cu 23% mai mare de boală obstructivă. Expunerea la NO2 a arătat tendinţe similare, însă cu efecte mai mici pentru fiecare creştere de o parte pe miliard.
Cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare pentru a înţelege mecanismele exacte şi pentru a stabili o relaţie cauzală între poluare şi afecţiunile cardiace. Potrivit specialiştilor, diferenţele biologice, sociale şi comportamentale, alături de caracteristicile plăcilor aterosclerotice, ar putea contribui la diferenţele observate între femei şi bărbaţi.
Acesta este unul dintre cele mai mari studii care arată că expunerea îndelungată la poluanţi din aer, atât gaze cât şi particule fine, la nivelurile întâlnite în prezent în oraşe, se asociază cu mai mulţi indicatori ai bolii coronariene măsuraţi prin CT cardiac, potrivit dr. Kate Hanneman, medic radiolog cardiac, conferenţiar universitar şi vicepreşedinte pentru cercetare la Universitatea din Toronto şi UHN, autor senior al studiului.
Medicul a reamintit că bolile de inimă rămân principala cauză de deces la nivel mondial, iar aceste rezultate adaugă noi dovezi că poluarea aerului este un factor de risc cardiovascular modificabil, şi întăresc necesitatea unor cercetări suplimentare care să explice de ce aceste asocieri diferă între bărbaţi şi femei.
