Bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare (BCC) reprezintă principalele cauze de deces la nivel naţional şi sunt principala cauză de dizabilitate şi povară economică atât la nivelul sistemului de sănătate, cât şi a societăţii româneşti. În ianuarie 2024, Ministerul Sănătăţii a propus implementarea unui plan de reformă a gestionării acestor boli în România până în 2030, care cuprinde măsuri de prevenţie în privinţa factorilor de risc şi de îmbunătăţire a tratamentului disponibil pacienţilor şi a reabilitării după tratament. În octombrie, strategia a fost refăcută şi relansată într-o nouă formă, însă abia acum a fost adoptată de Guvern.
Astfel, Executivul a aprobat luni “Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare 2025-2030”, care vizează creşterea nivelului de sănătate şi de reabilitare medicală a pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare şi cerebrovasculare.
„Necesitatea unei reforme sistemice în ceea ce priveşte gestionarea la nivel naţional a afecţiunilor din această categorie, în concordanţă cu Strategia Naţională de Sănătate 2023-2030, rezultă ca urmare a faptului că bolile cardiovasculare şi neurovasculare sunt principalele cauze de deces la nivel naţional, dar şi principala cauză de dizabilităţi în rândul populaţiei României, cu costuri considerabile pentru sistemul naţional de sănătate şi pentru societate”, a transmis Guvernul, într-un comunicat.
Conform unui raport OECD, România se situează pe unul dintre primele locuri în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea din cauze prevenibile sau tratabile, cu o rată semnificativ mai mare decât media europeană, iar Strategia vizează micşorarea acestor diferenţe.
De asemenea, a fost aprobat şi Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei, care propune dezvoltarea unui sistem integrat de informaţii de sănătate pentru prevenirea şi îngrijirea bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare, dezvoltarea reabilitării cardiovasculare şi cerebrovasculare în România, diagnosticul şi tratamentul bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare rare, măsuri privind dezvoltarea resursei umane specializate, precum şi promovarea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare în domeniu.
Prin aplicarea acestei strategii, autorităţile vizează ca cel puţin 50% dintre judeţe să deţină Centre de Prevenţie a BCC, precum şi creşterea cu cel puţin 20% a numărului de medici specialişti neurologi specializaţi în tratamentul intervenţional al AVC acut, cu 25% a numărului de medici de familie care participă la cursuri de formare continuă în managementul BCC cronice, cu cel puţin 20% a numărului de specialişti în neuroradiologie intervenţională şi formarea a 500 de asistenţi medicali specializaţi, în următorii 5 ani.
De asemenea, se mai urmăreşte creşterea cu 15% a numărului de centre de reabilitare neurologică la nivel naţional şi modernizarea tuturor celor existente, înfiinţarea a 20 de centre comunitare de îngrijire a pacienţilor cu BCC cronice, în următorii 5 ani, precum şi creşterea cu minim 15% a numărului de fizioterapeuţi, psihologi, şi asistente medicale specializate în reabilitare cardiovasculară si neurologică.
SITUAŢIA ACTUALĂ
Strategia prezintă şi situaţia actuală în privinţa acestor boli, care plasează România pe locuri codaşe în Uniunea Europeană.
Astfel, bolile cardiovasculare şi cerebrovascularesunt principalele cauze de mortalitate şi morbiditate în Români, ţară care ocupă unul dintre primele locuri în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea din cauze prevenibile sau tratabile, cu o rată semnificativ mai mare decât media europeană.
Boala cardiacă ischemică a reprezentat prima cauză de mortalitate în România (19% dintre toate decesele), urmată de accidentul vascular cerebral - 14%. Astfel, 55% dintre decesele din România înregistrate în 2020 au fost cauzate de BCC, în timp ce mortalitatea generată de toate formele de cancer a fost de 17%.
“Deşi în ultimul deceniu au apărut tratamente eficace pentru combaterea factorilor de risc, acestea sunt insuficient utilizate şi, de obicei, în doze suboptimale. În plus, o serie de factori comportamentali îşi menţin prevalenţe mari în România comparativ cu alte state din UE. Ca atare, factorii de risc în România sunt foarte frecvent insuficient controlaţi (hipertensiunea în circa 25% dintre pacienţi, dislipidemiile în circa 10%, diabetul zaharat în circa 40%)”, menţionează strategia.
ASISTENŢA MEDICALĂ
Potrivit documentului, asistenţa medicală în cardiologie şi neurologie s-a centralizat, s-a democratizat şi s-a privatizat parţial din 1989.
- S-a centralizat, adică o asistenţă modernă, care să asigure toate tipurile de patologie, este asigurată doar în centrele mari, de regulă universitare, asistenţa din celelalte spitale, inclusiv judeţene, fiind din ce în ce mai limitată. Centralizarea lungeşte drumul pacienţilor şi creează inechităţi pentru pacienţi.
- S-a democratizat, adică pacienţii cu boli cronice pot fi consultaţi la cabinetul privat accesibil în toate localităţile, contra cost. Cererea pentru astfel de consultaţii este atât de mare încât, acolo unde este o ofertă limitată, programările la consultaţii plătite, în special la anumiţi medici, sunt accesibile peste multe luni. Acest lucru determină migraţia pacienţilor pentru consultaţie în centrele universitare, unde se concentrează cei mai mulţi medici cardiologi şi neurologi.
- S-a privatizat parţial, ceea ce înseamnă că unele tratamente noi pot fi făcute exclusiv în centrele private, majoritatea investigaţiilor imagistice moderne se efectuează mai repede în centrele private şi cvasitotalitatea consultaţiilor cronice au loc în cabinete private. Sistemul medical privat este selectiv pentru ca asigură tratamentul doar a pacienţilor care plătesc, nu abordează, de regulă, urgenţele şi evită patologia gravă si trenantă, ce necesită internări lungi.
România avea în 2022 un total de 2.440 de cardiologi si 1.285 de neurologi, însă distribuiţi inegal la nivel naţional. Astfel, 33% dintre cardiologi şi 25% dintre neurologi profesează în Bucureşti.
În schimb, multe spitale judeţene au un număr insuficient de cardiologi (Brăila, Buzău, Călăraşi, Giurgiu, Târgu Jiu, Alexandria si Focşani). În cazul medicilor neurologi, distribuţia este de asemenea inegală, primele 12 judeţe din România (Bucureşti, Cluj, Timiş, Iaşi, Dolj, Constanţa, Braşov, Mureş. Bihor, Sibiu, Gorj şi Bacău) cumulând 69% din totalul medicilor neurologi.
“Raportat la numărul de locuitori, în România, în anul 2022, media naţională era de 1 neurolog la 30.718 locuitori. Distribuţia inegală teritorială se reflectă şi în raportarea per capita. Astfel, în timp ce în Bucureşti şi în Cluj se observă o medie de 1 neurolog la 6.701, respectiv 7.115 locuitori, în judeţul Călăraşi şi Ialomiţa observăm o distribuţie de 1 neurolog la 80.076, respectiv 92.877 de locuitori”, se arată în strategie.
O altă problemă care situează România pe ultimul loc în UE este numărul redus de proceduri intervenţionale.
“În ciuda progresului continuu din ultimii ani a activităţii de cardiologie intervenţională, ea rămâne în continuare insuficient dezvoltată, aspect ilustrat cel mai bine în diferenţa numărului de proceduri realizate în anul 2021, chiar şi comparativ cu ţările din aceeaşi regiune geografică”, subliniază documentul.
Astfel, raportat la populaţie, România se situează în medie la un volum de proceduri aproximativ la jumătate faţă de aceste ţări:
- proceduri de angiografie sau cateterism cardiac diagnostic: România, cu 2.212 proceduri/milion locuitori, reprezintă 48,7% din numărul de proceduri din Polonia, 37% din numărul din Cehia, 56,5% din numărul din Slovacia, 43% din numărul din Ungaria şi 57,5% din numărul din Bulgaria;
-
proceduri de angioplastie coronariană percutană electivă (PCI): 1.125 proceduri / milion locuitori în România, adică 42% din numărul din Polonia, 49,6% din Cehia, 42% din Slovacia, 48,2% din Ungaria şi 23,7% din Bulgaria.
• proceduri de angioplastie coronariană percutană primară de urgenţă (pPCI): 428 proceduri / milion locuitori în România, adică 65% din numărul din Polonia, 80,1% din numărul din Cehia, 61,9% din numărul din Slovacia, 64,3% din numărul din Ungaria şi 35,4% din numărul din Bulgaria.
• proceduri de implant percutan de valvă aortică (TAVI): 22 proceduri / milion locuitori în România, adică 55,3% din numărul de proceduri din Polonia, 24,8% din numărul din Cehia, 55,3% din numărul din Slovacia, depăşind Ungaria şi Bulgaria ca număr de proceduri per milion de locuitori.
“În ce priveşte procedurile structurale adresate valvei mitrale şi tricuspide, ele sunt practicate doar ocazional în Romania în acest moment, programul dedicat al CNAS fiind în curs de implementare”, mai arată documentul.
