Un studiu recent sugerează că beta-blocantele, tratamente considerate de bază după infarct, ar putea fi ineficiente pentru numeroase paciente şi chiar dăunătoare sănătăţii acestora. Deşi sunt folosite de zeci de ani pentru reducerea tensiunii arteriale şi protecţia inimii, cercetări recente evidenţiază riscuri crescute de spitalizare şi mortalitate la femei, ceea ce evidenţiază diferenţele dintre bărbaţi şi femei în reacţia la medicaţie, şi subliniază necesitatea adaptării protocoalelor de tratament.
Un medicament administrat frecvent după un infarct (atac de cord) nu funcţionează pentru majoritatea pacienţilor şi ar putea contribui la spitalizare şi la deces în cazul femeilor, indică noi cercetări.
Beta-blocantele sunt medicamente utilizate pentru reducerea tensiunii arteriale şi pentru încetinirea ritmului cardiac, diminuând totodată forţa de contracţie a inimii, fiind prescrise de zeci de ani în tratarea afecţiunilor cardiovasculare.
Aceste medicamente sunt considerate tratament de primă linie după infarct de decenii, însă, potrivit unui articol, publicat sâmbătă în European Heart Journal, femeile cu leziuni cardiace minore după un infarct şi tratate cu beta-blocante aveau şanse semnificativ mai mari să sufere un nou atac de cord sau să fie spitalizate din cauza insuficienţei cardiace. Acestea erau aproape de trei ori mai expuse riscului de deces comparativ cu cele care nu primeau medicamentul, în special cele care primeau doze mari de beta-blocante, potrivit autorilor studiului.
În schimb, acest efect nu a fost observat la bărbaţi.
Autorul principal al studiului, dr. Borja Ibanez, a numit rezultatele ca fiind „semnificative”, subliniind că numărul de femei incluse în acest studiu clinic a fost cel mai mare înregistrat vreodată într-o cercetare privind testarea beta-blocantelor după infarct.
Rezultatele vizează femeile cu o fracţie de ejecţie a ventriculului stâng - indicator al eficienţei cu care inima pompează sângele oxigenat - peste 50%, valoare considerată normală.
Pentru persoanele cu scor sub 40% după infarct, beta-blocantele rămân recomandate datorită capacităţii lor de a controla anomaliile care ar putea declanşa un al doilea eveniment.
Faptul că femeile sunt mai vulnerabile la efectele nocive ale beta-blocantelor decât bărbaţii „nu este deloc surprinzător”, spune dr. Andrew Freeman, director de prevenţie şi sănătate cardiovasculară la National Jewish Health din Denver.
„Genul influenţează foarte mult modul în care oamenii răspund la medicamente. În multe cazuri, femeile au inima mai mică, sunt mai sensibile la medicamente pentru tensiunea arterială, iar unele aspecte ţin de dimensiunea cordului, dar şi de alţi factori pe care încă nu îi înţelegem complet”, a declarat medicul pentru CNN.
Studiile timpurii privind bolile cardiace au implicat preponderent bărbaţi, astfel încât a fost nevoie de ani pentru a se constata că femeile prezintă simptome diferite. În timp ce bărbaţii prezintă simptome considerate standard, precum dureri în piept, femeile pot avea semne atipice, precum dureri de spate şi indigestie.
Analiza a făcut parte dintr-un studiu clinic mai amplu numit REBOOT - Tratamentul cu beta-blocante după infarct miocardic fără fracţie de ejecţie redusă/Treatment with Beta-Blockers after Myocardial Infarction without Reduced Ejection Fraction - care a urmărit peste 8.000 de bărbaţi şi femei trataţi pentru infarct în 109 spitale din Spania şi Italia timp de aproape patru ani.
Niciun pacient nu prezenta o fracţie de ejecţie a ventriculului stâng sub 40%, iar studiul a evidenţiat că administrarea beta-blocantelor nu aduce beneficii nici bărbaţilor, nici femeilor aflaţi în această situaţie, deşi terapia rămâne încă parte din practica medicală standard.
Acest lucru se datorează în parte progreselor în tratament, precum utilizarea imediată a stenturilor şi a anticoagulantelor după ce pacienţii ajung la spital. Potrivit dr. Ibáñez, majoritatea bărbaţilor şi femeilor care supravieţuiesc astăzi unui infarct au fracţia de ejecţie peste 50%.
Rezultatele studiului au fost publicate în revista ştiinţifică The New England Journal of Medicine - NEJM şi prezentate, de asemenea, la Congresul Societăţii Europene de Cardiologie (ESC2025), care se desfăşoară între 29 august - 1 septembrie, la Madrid, în Spania.
Deşi studiul nu a identificat necesitatea utilizării beta-blocantelor la persoanele cu fracţia de ejecţie a ventriculului stâng peste 50% după un infarct, o meta-analiză separată, realizată pe 1.885 de pacienţi şi publicată sâmbătă în The Lancet, a evidenţiat beneficii pentru cei cu valori între 40% şi 50%, cazuri în care inima poate fi uşor afectată.
„Acest subgrup a avut de câştigat de pe urma utilizării de rutină a beta-blocantelor. Am constatat o reducere de aproximativ 25% a obiectivului principal, ce a inclus noi infarcte, insuficienţă cardiacă şi mortalitate de orice cauză”, a precizat dr. Ibáñez, care a fost şi coautor al cercetării.
