O metodă simplă şi inovatoare de diagnostic imagistic s-a dovedit eficientă în evitarea unui număr semnificativ de intervenţii chirurgicale inutile pentru pacienţii cu suspiciune de obstrucţie a intestinului subţire. Un studiu realizat în acest sens, arată că folosirea unei substanţe de contrast administrate oral înainte de investigaţii imagistice poate oferi o imagine mai clară asupra severităţii blocajelor şi poate contribui la un management medical mai puţin invaziv, orientat spre evitarea intervenţiilor chirurgicale inutile, economisind resurse şi îmbunătăţind calitatea vieţii pacienţilor.
Obstrucţia intestinului subţire reprezintă 15% din internările în spitalele din Statele Unite, iar aproximativ 20% dintre cazuri necesită intervenţie chirurgicală pentru reconstrucţia intestinului, potrivit cercetătorilor. Costurile asociate depăşesc 3 miliarde de dolari anual.
Administrarea unei substanţe de contrast pe cale orală, care traversează intestinul subţire şi evidenţiază eventualele blocaje la investigaţiile imagistice, s-a dovedit eficientă în identificarea pacienţilor care nu necesită intervenţie chirurgicală, conform concluziilor unui nou studiu.
Cercetătorii au analizat date la nivel naţional de la peste 20.000 de pacienţi cu suspiciune de obstrucţie intestinală, trataţi în două perioade: între 2012 şi 2016, înainte ca substanţa de contrast să fie utilizată pe scară largă în acest scop, şi între 2019 şi 2023, când utilizarea acesteia pentru vizualizarea blocajelor intestinale a devenit standardul de îngrijire. S-a constatat o reducere de aproape 45% a numărului de intervenţii chirurgicale pentru obstrucţii intestinale, de la 13.257 la 7.333 de cazuri.
Deşi rezultatele generale în tratarea obstrucţiilor intestinale au fost mai bune, mortalitatea post-operatorie a crescut de la 4,4% la 5,9% după ce utilizarea substanţei de contrast a devenit standard, iar rata reintervenţiilor în primele 30 de zile a crescut de la 4,7% la 6,2%, cel mai probabil deoarece intervenţiile chirurgicale au devenit mai complexe în perioada ulterioară, au explicat cercetătorii.
Testarea cu substanţa de contrast a permis excluderea pacienţilor cu obstrucţii relativ uşoare care, în final, nu aveau nevoie de operaţie, au adăugat ei.
„În trecut, pacienţii cu forme mai uşoare de obstrucţie intestinală erau de regulă operaţi, deoarece nu aveam la dispoziţie metode sigure şi precise de a diferenţia cazurile care puteau fi tratate fără intervenţie chirurgicală. Odată cu introducerea unei tehnici imagistice care permite această triere, intervenţiile s-au limitat la cazurile severe, dar acestea au fost, în consecinţă, mai dificile, ceea ce poate explica creşterea complicaţiilor şi a riscurilor postoperatorii”, a explicat pentru Reuters conducătorul studiului, dr. Robert McLoughlin de la Facultatea de Medicină a Universităţii din Connecticut.
Totodată, a reieşit că, datorită progreselor în abordarea postoperatorie a obstrucţiilor intestinale, chirurgii au reuşit să reducă durata spitalizării, pacienţii trataţi în ultima perioadă au rămas internaţi, în medie, 6 zile, comparativ cu aproximativ 10 zile în cazul celor trataţi înaintea folosirii metodei imagistice, potrivit studiului, care va fi publicat în numărul din septembrie al Journal of Surgical Research.
Autorii precizează că studiul nu a fost conceput pentru a stabili o relaţie de cauzalitate directă între utilizarea acestei metodei de diagnostic şi rezultatele obţinute.
