Intervenţiile pulmonare majore necesită măsuri speciale de anestezie şi ventilaţie pentru a susţine respiraţia în timpul operaţiei. Un studiu internaţional de amploare oferă acum medicilor repere mai clare pentru alegerea strategiei de ventilaţie, cu scopul de a menţine echilibrul între o oxigenare bună şi stabilitatea circulatorie pe parcursul procedurii.
Departamentul de Anesteziologie şi Medicină de Terapie Intensivă de la Spitalul Universitar Carl Gustav Carus (Universitätsklinikum Carl Gustav Carus Dresden - UKD), din Dresden, împreună cu Facultatea de Medicină a TU Dresden, a realizat cel mai mare studiu din lume privind siguranţa pacientului în chirurgia pulmonară majoră.
Până acum nu era clar în ce măsură strategiile diferite de ventilaţie, utilizate în timpul operaţiei. influenţează riscul unor complicaţii.
Studiul PROTHOR oferă, în prezent, orientări pentru alegerea celei mai potrivite abordări de ventilaţie în timpul acestei anestezii.
Rezultatele au fost publicate vineri, în revista Lancet Respiratory Medicine.
În timpul operaţiilor pe plămân, organul asupra căruia se intervine trebuie colabat selectiv, în timp ce celălalt plămân este ventilat mecanic. Acest proces se numeşte ventilaţie cu un singur plămân şi presupune o solicitare mecanică crescută asupra plămânului ventilat, ceea ce poate creşte riscul complicaţiilor pulmonare postoperatorii, precum insuficienţa respiratorie şi pneumonia.
Până acum, nu era clar ce strategie de ventilaţie poate reduce aceste complicaţii în operaţiile pulmonare majore.
Iniţiat şi coordonat de Departamentul de Anesteziologie şi Medicină de Terapie Intensivă şi de Facultatea de Medicină a TU Dresden, studiul internaţional de amploare, PROTHOR, a investigat dacă ventilaţia cu presiune pozitivă la sfârşitul expirului (PEEP) mai mare şi manevre de recrutare („recrutare alveolară") poate reduce riscul complicaţiilor pulmonare, comparativ cu o strategie cu PEEP mai mic, fără astfel de manevre.
PEEP reprezintă presiunea existentă în plămâni la finalul expiraţiei. Manevrele de recrutare ajută la redeschiderea alveolelor (micii „săculeţi” de aer din plămâni) care se pot închide.
În acelaşi timp, PEEP mai mare şi manevrele de recrutare pot avea şi efecte negative asupra tensiunii arteriale.
În acest scop au fost evaluaţi 2.200 de pacienţi, în 74 de centre din 28 de ţări, pe parcursul a opt ani şi care a implicat 248 de cercetători de pe patru continente.
Rezultatele arată că ventilaţia cu PEEP crescut şi manevre de recrutare a dus la un schimb de gaze mai bun la nivelul plămânilor, în timp ce PEEP mai mic a fost asociat cu condiţii circulatorii mai stabile în timpul anesteziei.
Incidenţa complicaţiilor pulmonare postoperatorii nu a diferit între grupuri, prin urmare, alegerea strategiei de ventilaţie trebuie adaptată de la caz la caz, după o evaluare atentă a stării pacientului pe parcursul intervenţiei, notează autorii.
„Aceste noi rezultate de cercetare permit o ventilaţie îmbunătăţită în chirurgia pulmonară complexă şi contribuie la siguranţa pacienţilor”, a declarat Prof. Uwe Platzbecker, director medical al spitalului universitar, citat într-un comunicat.
În astfel de proceduri complexe, anestezia şi ventilaţia diferenţiată joacă un rol esenţial în succesul tratamentului, notează autorii care precizează că studiul oferă chirurgilor noi informaţii despre strategia optimă de ventilaţie care trebuie aleasă individual pentru a creşte siguranţa pacientului.
Credit foto: UKD / Kirsten Lassig, 10 decembrie 2025.
