O procedură inovatoare de embolizare efectuată în perioada intra-uterină şi destinată tratării malformaţiei venei Galen oferă rezultate încurajatoare în reducerea semnificativă a mortalităţii şi a complicaţiilor neurologice la nou-născuţi. Studiile clinice, aflate în desfăşurare la Spitalul de Pediatrie din Boston, sugerează că această intervenţie minim-invazivă ar putea schimba prognosticul pentru această afecţiune congenitală rară, dar gravă, care are în prezent o rată extrem de ridicată de deces şi afectează dezvoltarea şi funcţionarea normală a creierului nou-născuţilor.
Chirurgia cerebrală în perioada intrauterină pentru malformaţia venei Galen (VOGM), o afecţiune observată la una din trei milioane de naşteri, ce prezintă un risc ridicat de a conduce frecvent la moartea nou-născutului sau, ulterior, la sechele grave, continuă să ofere rezultate promiţătoare.
Pe baza succesului primei intervenţii chirurgicale fetale, efectuate pentru VOGM în 2023, noi date, publicate recent în revista JAMA, oferă dovezi suplimentare pentru potenţialul procedurii în această afecţiune.
VOGM este o malformaţie congenitală rară, dar gravă, a vaselor de sânge care apare în creier înainte de naştere.
În mod normal, sângele arterial, bogat în oxigen, trece printr-o reţea fină de capilare care încetinesc fluxul şi furnizează oxigen şi substanţe nutritive ţesutului cerebral. În cazul VOGM, această reţea de capilare lipseşte, iar arterele se conectează direct la o venă mare, vena lui Galen, astfel încât sângele circulă rapid şi cu presiune mare fără să hrănească creierul.
Acest flux masiv de sânge care curge către vene expune fătul la un risc crescut de deces, insuficienţă cardiacă, leziuni cerebrale şi întârzieri în dezvoltarea neurologică.
Pentru a îmbunătăţi rezultatele la pacienţi, o echipă de specialişti de la Boston Children's Hospital a conceput o procedură de embolizare fetală, pentru a reduce considerabil fluxul de sânge cauzat de această malformaţie, şi a lansat un studiu clinic pentru a-i testa siguranţa şi eficacitatea.
Rezultatele primei proceduri reuşite au fost publicate în Stroke, revista emblematică a Asociaţiei Americane a Inimii, în 2023.
Într-un nou articol, publicat luni în revista JAMA, echipa descrie rezultatele primilor şapte pacienţi înscrişi în studiu. Până acum, procedura fetală a fost finalizată cu succes la cinci dintre aceştia.
Chiar şi cu îngrijire postnatală standard, acordată în centre medicale de referinţă, nou-născuţii proveniţi din această categorie de sarcini cu risc ridicat aveau o mortalitate estimată de 90% şi doar 9% şanse de a atinge reperele de dezvoltare la vârsta de şase luni.
În noul studiu, rata mortalităţii în rândul pacienţilor înscrişi a scăzut semnificativ, la 43%, iar dintre cei cinci care au beneficiat cu succes de procedură, trei au trecut cu bine de perioada neonatală.
Toţi aceşti copii prezintă o dezvoltare normală, fără semne de întârziere în creşterea şi funcţionarea creierului, au indicat medicii.
Autorii studiului menţionează că, dintre cele şapte gravide incluse, cinci au avut naşteri mai devreme decât era planificat, dintre care trei au fost premature, survenind în medie la aproximativ trei zile după intervenţia chirurgicală la făt.
„Aceste rezultate timpurii se bazează pe succesul primului nostru caz, demonstrând fezabilitatea procedurii de embolizare în perioadat intrauterină pentru VOGM, şi sugerează că abordarea este sigură şi eficientă, deşi este necesară finalizarea completă a studiului pentru a trage concluzii solide”, a declarat dr. Darren Orbach, director la Centrul pentru Chirurgie şi Intervenţii Cerebrovasculare din cadrul Spitalului de Copii din Boston, unul dintre autorii principali ai studiului.
Echipa îşi propune să finalizeze studiul pentru a analiza dacă beneficiile - reducerea mortalităţii, a leziunilor cerebrale şi a întârzierilor în dezvoltarea creierului - depăşesc riscurile potenţiale, cum ar fi creşterea probabilităţii de naşteri premature şi neprogramate.
