Numărul îmbolnăvirilor severe transmise prin alimente a crescut în Uniunea Europeană în ultimul an, iar autorităţile sanitare atrag atenţia că unele infecţii rare pot avea consecinţe grave, mai ales pentru persoanele vulnerabile.
Cazurile de toxiinfecţii alimentare severe asociate bacteriei Listeria au crescut în Europa în 2024, probabil pe fondul schimbării obiceiurilor alimentare şi al îmbătrânirii populaţiei, avertizează autorităţile europene de sănătate şi siguranţă alimentară. Listeria este o bacterie care poate provoca boala numita listerioză, ce poate fi foarte periculoasă pentru persoanele cu un sistem imunitar slăbit, femeile însărcinate şi nou-născuţi.
Potrivit unui nou raport al Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) şi al Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), în 2024 au fost confirmate peste 3.000 de infecţii cu Listeria, aproximativ 70% dintre pacienţi necesitând spitalizare, iar una din 12 persoane infectate decedând.
Listeria este o bacterie care se dezvoltă în medii umede şi reci şi poate fi dificil de eliminat chiar şi prin proceduri riguroase de igienizare.
Infecţiile, de cele mai multe ori transmise prin alimente, sunt rare, dar pot fi fatale.
Raportul arată că până la 3% dintre alimentele gata de consum au niveluri de contaminare cu Listeria peste limitele de siguranţă alimentară ale UE, iar produse de tip salam/cârnaţi cruzi uscaţi sunt produsul cel mai frecvent contaminat.
„Chiar dacă contaminarea este rară, Listeria poate provoca boală severă, ceea ce o face una dintre cele mai serioase ameninţări alimentare pe care le monitorizăm”, a declarat Ole Heuer, coordonatorul activităţii ECDC privind conexiunile dintre sănătatea umană, animală şi cea a mediului, citat într-un comunicat.
Raportul a urmărit infecţiile cu Listeria, Salmonella, Campylobacter, Escherichia coli producătoare de toxină Shiga (STEC) şi alte bacterii în Uniunea Europeană, Regatul Unit şi alte opt ţări din afara UE.
În total, în 2024 au fost înregistrate 6.558 de focare de boli transmise prin alimente, cu 14,5% mai multe decât în anul precedent. Deşi au crescut numărul cazurilor şi al spitalizărilor, numărul deceselor a scăzut anul trecut.
Tendinţa ascendentă a infecţiilor alimentare este probabil rezultatul unei combinaţii de factori, potrivit raportului, inclusiv schimbări în alimentaţie, cum ar fi consumul mai mare de alimente gata de consum, practicile neigienice de manipulare a alimentelor şi îmbătrânirea populaţiei, care devine mai vulnerabilă la îmbolnăvire.
În 2024, focarele de toxiinfecţii alimentare care au avut cele mai multe decese şi pentru care sursa a fost identificată au fost legate în special de legume şi alte produse de origine non-animală. În schimb, în focarele care au afectat mai multe ţări (focare multinaţionale), Salmonella a fost bacteria cel mai des implicată, iar ouăle şi produsele din ou au fost principalul vehicul de transmitere.
Agenţiile europene au raportat o creştere semnificativă a infecţiilor cu Salmonella la fermele de păsări în ultimul deceniu şi au avertizat că multe ţări din UE nu aplică măsuri suficient de ferme şi eficiente pentru a reduce aceste infecţii.
„Anul acesta, un număr semnificativ de ţări din UE nu au reuşit să îndeplinească toate ţintele de reducere a infecţiei cu Salmonella la păsări, doar 14 state membre atingând conformitatea deplină”, a declarat Frank Verdonck, şeful unităţii EFSA pentru pericole biologice şi sănătate animală.
Raportul recomandă măsuri pentru reducerea riscului de infecţii alimentare, precum menţinerea frigiderului la 5°C sau mai puţin, consumul alimentelor gata de consum înainte de data limită, gătirea completă a cărnii, separarea alimentelor crude de cele gătite şi spălarea mâinilor, instrumentelor şi suprafeţelor după manipularea alimentelor crude.
De asemenea, cele două agenţii europene subliniază că grupurile vulnerabile, inclusiv persoanele vârstnice, femeile însărcinate şi persoanele cu imunitate slăbită, ar trebui să evite alimentele cu risc ridicat, precum produsele gata de consum, laptele nepasteurizat şi brânzeturile moi nepasteurizate.
Protejarea acestor persoane presupune o „monitorizare atentă a infecţiilor, respectarea strictă a normelor de siguranţă în producţia alimentară şi măsuri riguroase de igienă şi manipulare corectă a alimentelor la domiciliu”, au mai precizat experţii europeni în domeniul sănătăţii alimentare.
