O alimentaţie echilibrată este asociată cu o speranţă de viaţă mai mare, sugerează un studiu de mari dimensiuni care a estimat câţi ani în plus ar putea trăi o persoană dacă adoptă un model alimentar sănătos.
Oamenii de ştiinţă au analizat datele a peste 100.000 de participanţi din UK Biobank, o bază de date care conţine informaţii genetice şi medicale detaliate de la aproximativ jumătate de milion de voluntari. Participanţii au fost urmăriţi timp de puţin peste 10 ani şi au completat periodic chestionare privind alimentele consumate în ultimele 24 de ore.
Fiecărui participant i-a fost atribuit un scor în funcţie de cât de apropiată era alimentaţia sa de cinci modele alimentare considerate sănătoase: dieta mediteraneană (bogată în grăsimi sănătoase, peşte şi legume), dieta pentru reducerea riscului de diabet (bogată în fibre şi săracă în zahăr), dieta DASH - un regim alimentar conceput pentru controlul tensiunii arteriale -, o dietă bazată pe alimente de origine vegetală, şi indicele alternativ al alimentaţiei sănătoase, un sistem de evaluare a calităţii dietei, denumit Alternative Healthy Eating Index - AHEI.
În paralel, cercetătorii au analizat ADN-ul participanţilor pentru 19 variante genetice asociate cu longevitatea.
În perioada de urmărire au fost înregistrate 4.314 decese. Comparând alimentaţia persoanelor decedate cu cea a supravieţuitorilor şi raportând rezultatele la riscul genetic, cercetătorii au estimat câţi ani suplimentari ar putea câştiga o persoană de 45 de ani dacă ar adopta unul dintre aceste modele alimentare, comparativ cu cei care aveau cea mai puţin sănătoasă dietă.
Bărbaţii care au urmat dieta pentru reducerea riscului de diabet au avut o speranţă de viaţă estimată cu 3 ani mai mare, iar femeile cu 1,7 ani.
Pentru dieta mediteraneană, câştigul estimat a fost de 2,2 ani la bărbaţi şi 2,3 ani la femei.
În cazul indicelui alternativ al alimentaţiei sănătoase (AHEI), estimarea a indicat un plus de 4,3 ani pentru bărbaţi şi 3,2 ani pentru femei.
Dieta bazată pe alimente vegetale a fost asociată cu un câştig estimat de 2,1 ani la bărbaţi şi 1,9 ani la femei.
Pentru dieta DASH, estimarea a fost de 1,9 ani în plus la bărbaţi şi 1,8 ani la femei.
Cercetarea, publicată în luna februarie, în revista Science Advances, a fost realizată o echipă de la Huazhong University of Science and Technology din China, împreună cu alţi colaboratori.
Autorii subliniază că avantajele unui model alimentar sănătos asupra speranţei de viaţă apar indiferent de profilul genetic asociat longevităţii.
Alimentele cel mai puternic asociate cu o durată mai mare a vieţii au fost cerealele integrale, fructele şi legumele.
Alimentaţia vegetariană, asociată cu scăderea riscului pentru unele cancere şi creşterea riscului pentru altele
Cel mai amplu studiu privind dietele vegetariene şi cancerul arată un risc mai scăzut pentru cinci tipuri de cancer. Analiza arată că dieta vegetariană poate reduce riscul a cinci tipuri de cancer cu până la 30%, dar dublează riscul unei forme frecvente de cancer esofagian - carcinom scuamos de esofag.
Un regim alimentar vegetarian a fost asociat cu un risc mai scăzut pentru mai multe tipuri de cancer, potrivit unei analize de mari dimensiuni care a inclus aproape 2 milioane de persoane (peste 1,8 milioane).
În acelaşi timp, datele arată că vegetarienii au un risc mai mare de a dezvolta cea mai frecventă formă de cancer esofagian, iar veganii prezintă un risc crescut de cancer colorectal.
Analiza, coordonată de cercetători de la Universitatea Oxford şi publicată, vineri, în British Journal of Cancer, a analizat date provenite din mai multe studii desfăşurate la nivel internaţional, majoritatea participanţilor fiind din Regatul Unit şi Statele Unite.
Au fost incluşi peste 1,5 milioane de consumatori de carne, 57.016 persoane care consumau doar carne de pasăre, 42.910 persoane care consumau peşte, dar nu carne, 63.147 vegetarieni şi 8.849 vegani.
Participanţii au fost evaluaţi în funcţie de alimentaţia obişnuită din ultimul an, iar în analiză au fost luaţi în considerare factori precum indicele de masă corporală (IMC).
Studiul a investigat 17 tipuri diferite de cancer, inclusiv cancere ale tractului gastrointestinal, pulmonare, ale aparatului reproducător, ale tractului urinar şi cancere hematologice.
Comparativ cu persoanele care consumă carne, vegetarienii au prezentat un risc cu 21% mai mic de cancer pancreatic şi cu 9% mai mic de cancer de sân. De asemenea, riscul de cancer de prostată a fost cu 12% mai redus, riscul de cancer renal cu 28% mai scăzut, iar riscul de mielom multiplu, un tip de cancer al sângelui, cu 31% mai mic.
Coordonatoarea studiului, Aurora Perez Cornago, notează că vegetarienii consumă, în general, mai multe fructe, legume şi fibre şi nu consumă carne procesată, ceea ce ar putea contribui la scăderea riscului pentru unele tipuri de cancer.
În schimb, analiza a evidenţiat că vegetarienii au un risc de două ori mai mare de a dezvolta cea mai frecventă formă de cancer esofagian, comparativ cu consumatorii de carne. Autoarea a sugerat că această asociere ar putea fi legată de un aport mai redus al unor nutrienţi prezenţi în cantitate mai mare în alimentele de origine animală.
Veganii au prezentat un risc semnificativ mai mare de cancer colorectal comparativ cu persoanele care consumă carne. Specialiştii au sugerat că acest rezultat ar putea fi explicat printr-un aport mediu mai scăzut de calciu şi alţi nutrienţi.
Totuşi, echipa de la Oxford a subliniat că în grupul vegan au fost identificate doar 93 de cazuri de cancer colorectal, ceea ce impune prudenţă în interpretarea rezultatelor.
Pentru celelalte tipuri de cancer analizate, nu au fost identificate diferenţe clare între vegani şi consumatorii de carne, iar pentru unele cancere mai rare numărul de cazuri în rândul veganilor a fost prea mic pentru analiză.
Studiile anterioare au arătat că un consum de carne procesată, precum şuncă, bacon sau salam, şi de carne roşie, precum carnea de vită, porc sau miel, este asociat cu un risc crescut de cancer colorectal şi gastric, în timp ce pentru carnea albă, precum puiul sau curcanul, nu a fost evidenţiată o legătură cu riscul de cancer.
În analiza actuală, vegetarienii nu au prezentat un risc mai mic de cancer colorectal comparativ cu persoanele care consumă carne, rezultat descris de cercetători drept neconcordant cu datele anterioare. Autorii au sugerat că acest lucru s-ar putea explica printr-un consum moderat scăzut de carne procesată în grupul consumatorilor de carne inclus în studiu.
Experţii implicaţi în cercetare au concluzionat că sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica dacă riscul este influenţat de consumul total de carne sau de anumite tipuri de diete vegetariene.
Reprezentanţii Cancer Research UK au apreciat că studiul oferă informaţii relevante, dar au subliniat că rezultatele nu sunt suficient de solide pentru a trage concluzii definitive şi că este nevoie de cercetări în populaţii mai mari şi mai diverse.
Studiul a fost coordonat de cercetători din cadrul Unităţii de Epidemiologie a Cancerului a Oxford Population Health (Oxford Population Health’s Cancer Epidemiology Unit), şi a fost finanţat de World Cancer Research Fund, organizaţie care susţine cercetarea ştiinţifică la nivel mondial privind prevenţia cancerului şi supravieţuirea prin alimentaţie, greutate corporală şi activitate fizică.
„Am finanţat această cercetare deoarece oamenii au nevoie de dovezi în care să poată avea încredere atunci când iau în considerare reducerea consumului de carne, iar acest studiu oferă cele mai cuprinzătoare date de până acum privind dietele vegetariene şi cele fără carne în raport cu riscul de cancer”, a declarat dr. Helen Croker, director adjunct pentru cercetare şi politici în cadrul World Cancer Research Fund International.
„Rezultatele arată că dietele fără carne sunt asociate cu un risc mai scăzut pentru unele tipuri de cancer, dar nu pentru toate, ceea ce evidenţiază diferenţe importante între tipurile de cancer şi rolul diferitelor regimuri alimentare. Pentru a creşte protecţia generală împotriva cancerului, recomandarea noastră este să vă bazaţi mesele pe cereale integrale, leguminoase, fructe şi legume, să evitaţi carnea procesată şi să limitaţi consumul de carne roşie”, a adăugat ea.
