Alimentaţia din perioada dinaintea concepţiei reprezintă un determinant important al sănătăţii reproductive, cu implicaţii atât asupra probabilităţii de concepţie, cât şi asupra dezvoltării timpurii a sarcinii. Date recente sugerează că acest impact nu se limitează doar la regimul alimentar al mamei, ci implică şi factorii nutriţionali regăsiţi la tată, care pot influenţa fertilitatea cuplului. În acest context, tot mai multe dovezi indică rolul alimentaţiei, în special al consumului de produse ultraprocesate, în influenţarea rezultatelor reproductive, susţinând necesitatea unei abordări integrate a stilului de viaţă înainte de concepţie.
Un studiu realizat în Olanda arată că un consum mai mare de alimente ultraprocesate la bărbaţi este asociat cu o probabilitate mai mică de concepţie, în timp ce la femei acest tip de alimentaţie nu influenţează durata până la obţinerea sarcinii, dar se leagă de modificări timpurii în dezvoltarea embrionului.
Cercetarea a fost realizată de Erasmus University Medical Center şi publicată, marţi, în revista Human Reproduction.
Cercetătorii au analizat datele a 831 de femei şi 651 de parteneri ai acestora, incluşi în proiectul Generation R Next Study din Rotterdam, care urmăreşte cuplurile dinainte de concepţie şi pe parcursul sarcinii.
Participanţii au completat chestionare detaliate despre alimentaţie în primul trimestru, în medie la 12 săptămâni de sarcină, raportând consumul din ultimele patru săptămâni pentru peste 200 de alimente.
Produsele au fost clasificate în funcţie de gradul de procesare industrială, iar cercetătorii au calculat proporţia alimentelor ultraprocesate din dieta zilnică.
Alimentele ultraprocesate includ produse precum gustările ambalate, băuturile îndulcite, carnea procesată şi alte produse industriale, de regulă bogate în zahăr, grăsimi nesănătoase, sare şi aditivi, dar sărace în fibre şi nutrienţi.
În studiu, acestea au reprezentat, în medie, 25,1% din alimentaţia bărbaţilor şi 22% din cea a femeilor.
Pentru evaluarea fertilităţii, cercetătorii au analizat timpul necesar obţinerii unei sarcini. Subfertilitatea a fost definită ca o durată de peste 12 luni până la concepţie sau necesitatea utilizării tehnicilor de reproducere asistată. Aproximativ 30,6% dintre femei s-au încadrat în această categorie.
Rezultatele au arătat că, la bărbaţi, un consum mai mare de alimente ultraprocesate este asociat constant cu şanse mai mici de concepţie într-o anumită lună. Fiecare creştere standard a consumului a fost asociată cu o creştere cu 36% a probabilităţii de subfertilitate.
Bărbaţii cu cel mai ridicat consum de alimente ultraprocesate aveau un risc cu 69% mai mare de subfertilitate comparativ cu cei cu cel mai scăzut consum, chiar şi după ajustarea pentru factori precum vârsta, fumatul, consumul de alcool sau regimul alimentar al partenerei.
În cazul femeilor, nu s-a observat o legătură clară între consumul de alimente ultraprocesate şi durata până la concepţie. Totuşi, au fost identificate asocieri cu dezvoltarea embrionului în primele săptămâni de sarcină.
La aproximativ şapte săptămâni, un consum mai ridicat a fost corelat cu o dimensiune mai mică a embrionului şi cu un volum mai redus al sacului vitelin, o structură temporară care furnizează nutrienţi înainte de formarea placentei. Diferenţele au fost mai puţin evidente lanouă şi 11 săptămâni.
Autorii subliniază că regimul alimentar al tatălui nu a influenţat semnificativ dezvoltarea embrionară sau a sacului vitelin, în timp ce dieta mamei a avut efecte detectabile în primele etape ale sarcinii.
Studiul nu a investigat mecanismele exacte, dar autorii menţionează că o alimentaţie bogată în produse ultraprocesate poate fi asociată cu un aport redus de nutrienţi esenţiali. De asemenea, aceste produse sunt adesea ambalate în materiale care conţin substanţe chimice ce pot interfera cu sistemul hormonal, aspect sugerat de cercetări anterioare.
Rezultatele au fost observate într-o populaţie relativ sănătoasă, cu un nivel ridicat de educaţie şi un consum de alimente ultraprocesate sub media naţională din Olanda, ceea ce poate limita generalizarea datelor. În plus, informaţiile despre regimul alimentar s-au bazat pe auto-raportare, iar toate participantele erau deja însărcinate la momentul evaluării, ceea ce exclude cuplurile care nu au reuşit să conceapă.
Autorii subliniază că este primul studiu care analizează simultan alimentaţia ambilor parteneri în relaţie cu fertilitatea şi dezvoltarea timpurie a sarcinii într-o populaţie generală.
Potrivit acestor rezultate, starea de sănătate şi stilul de viaţă al ambilor parteneri, anterior concepţiei, au un rol important, subliniază autorii studiului.
