Modificările alimentare pot influenţa rapid markerii metabolici, chiar şi pe termen foarte scurt. Un nou studiu arată că o intervenţie alimentară de doar două zile, construită în jurul unui singur aliment, poate produce efecte măsurabile şi de durată asupra colesterolului, la persoane cu risc metabolic crescut.
Un regim alimentar foarte scurt, hipocaloric şi bazat aproape exclusiv pe ovăz a dus la o scădere semnificativă a colesterolului la persoane cu sindrom metabolic, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Bonn şi publicat în număul din ianuarie al revistei Nature Communications.
Participanţii au urmat timp de două zile o dietă strictă, alcătuită în principal din terci de ovăz preparat cu apă, cu un aport caloric redus la aproximativ jumătate din cel obişnuit.
Rezultatele au fost comparate cu cele ale unui grup de control, care a urmat o dietă la fel de săracă în calorii, dar fără ovăz.
Deşi reducerea caloriilor a dus la îmbunătăţiri în ambele grupuri, efectele au fost mai pronunţate la participanţii care au consumat ovăz. În acest grup, nivelul colesterolului LDL, considerat deosebit de dăunător, a scăzut în medie cu 10%. Această reducere s-a menţinut şi la şase săptămâni după intervenţie, ceea ce sugerează că efectul nu a fost doar trecător.
Participanţii din grupul cu ovăz au pierdut, în medie, aproximativ două kilograme, iar valorile tensiunii arteriale au scăzut uşor.
Autorii precizează că, deşi amploarea scăderii colesterolului este mai mică decât cea obţinută cu medicamente, rămâne relevantă din punct de vedere metabolic.
Colesterolul LDL (lipoproteine cu densitate joasă) este cunoscut popular drept „colesterolul rău” şi reprezintă principala formă de transport a colesterolului de la ficat către ţesuturi, inclusiv artere. Acesta este strâns implicat în bolile cardiovasculare, deoarece se poate depune pe pereţii vaselor de sânge, formând plăci care pot duce la infarct miocardic sau accident vascular cerebral (AVC).
Voluntarii incluşi în studiu nu aveau diabet zaharat,însă prezentau sindrom metabolic, o asociere de factori de risc care include exces ponderal, valori crescute ale tensiunii arteriale şi glicemiei, precum şi tulburări ale profilului lipidic. Prezenţa acestui sindrom este asociată cu un risc semnificativ mai mare de apariţie a diabetului şi a bolilor cardiovasculare.
În faza intensivă a studiului, participanţii au consumat exclusiv ovăz fiert în apă, de trei ori pe zi. Au fost permise doar cantităţi mici de fructe sau legume, fără alte alimente.
În total, 32 de femei şi bărbaţi au finalizat această etapă, fiecare consumând 300 de grame de ovăz pe zi, timp de două zile. Grupul de control a urmat o dietă hipocalorică similară, dar fără ovăz.
Cercetătorii au observat şi modificări ale microbiotei intestinale - ale comunităţii de bacterii din intestin. Consumul de ovăz a fost asociat cu creşterea numărului anumitor bacterii, despre care se ştie că influenţează metabolismul.
Analizele au arătat că aceste bacterii produc compuşi fenolici prin descompunerea ovăzului. Unul dintre aceştia, acidul ferulic, a fost anterior asociat, în studii pe animale, cu efecte favorabile asupra metabolismului colesterolului.
În paralel, alte microorganisme intestinale au fost implicate în degradarea histidinei, un aminoacid care, în organism, poate fi transformat într-o substanţă suspectată că favorizează rezistenţa la insulină. Rezistenţa la insulină este o caracteristică centrală a diabetului zaharat.
Studiul a inclus, în total, 68 de participanţi. Atât intervenţia de două zile, cu doză mare de ovăz, cât şi o a doua intervenţie, de şase săptămâni, cu un consum zilnic de 80 de grame de ovăz, au fost concepute ca studii randomizate controlate.
În cazul intervenţiei mai lungi, fără alte restricţii alimentare, efectele asupra colesterolului au fost minore, ceea ce sugerează că ovăzul a avut un impact mai clar atunci când a fost consumat în cantitate mare şi asociat cu reducerea aportului caloric.
Evaluările au inclus analize de sânge pentru colesterolul LDL, măsurători ale tensiunii arteriale şi greutăţii corporale, precum şi analize ale probelor de scaun.
Cercetătorii care au evaluat probele biologice nu au ştiut din ce grup proveneau acestea, pentru a evita influenţarea rezultatelor. Analiza probelor de scaun a permis identificarea bacteriilor prin secvenţierea moleculei 16S ARN, specifică acestor microorganisme, şi evaluarea produselor metabolice prezente.
Autorii concluzionează că o intervenţie alimentară scurtă, dar intensă, bazată pe ovăz, poate avea efecte metabolice măsurabile şi persistente la persoane cu sindrom metabolic.
