Un test sanguin experimental pentru diabetul zaharat de tip 1 poate detecta cu acurateţe autoimunitatea caracteristică acestei afecţiuni, folosind doar mici probe de sânge, un avantaj esenţial pentru screeningul pacienţilor pediatrici, conform unui nou studiu realizat de cercetători din Australia.
Pentru specialiştii în diabetologie, imunologie şi medicină pediatrică, detectarea precoce a diabetului zaharat de tip 1 rămâne o provocare majoră. Un nou test experimental, dezvoltat în Australia, ar putea transforma modul în care este depistată boala.
Capabil să identifice debutul atacului autoimun asupra celulelor βeta pancreatice dintr-o simplă probă de sânge, testul ar putea permite intervenţii timpurii, personalizate şi mai eficiente pentru copiii şi adolescenţii cu risc crescut.
Analiza oferă un instrument valoros pentru a confirma şi monitoriza autoimunitatea, răspunsul aberant al sistemului imunitar, care atacă propriile celule βeta producătoare de insulină din insulele Langerhans ale pancreasului. Acest proces autoimun constituie mecanismul patologic esenţial în declanşarea diabetului de tip 1.
Într-un articol publicat în revista Science Translational Medicine, o echipă multidisciplinară de cercetători australieni descrie un test unic în lume, pe care l-au dezvoltat şi numit BASTA, acronim pentru „β cell antigen-specific T cell assay”.
Testul indică debutul unui mecanism patologic sever, în care două tipuri de celule T colaborează în mod dăunător pentru a agresa pancreasul.
Interacţiunea patologică dintre cele două tipuri de celule T conduce la distrugerea progresivă a celulelor β, pancreatice, ceea ce determină pierderea capacităţii endogene a pacientului de a produce insulină şi necesitatea unui tratament de substituţie pe viaţă.
Cercetătorii consideră că testul ar putea permite o mai bună înţelegere a modului în care răspunsul imun evoluează pe măsură ce progresează diabetul zaharat de tip 1 şi cum acesta ar putea fi redus prin noi potenţiale terapii viitoare.
„Diabetul zaharat de tip 1 este o boală autoimună mediată de celule T, rezultată din distrugerea celulelor β producătoare de insulină din insulele Langerhans ale pancreasului”, raportează oamenii de ştiinţă de la Immunology and Diabetes Unit din cadrul St. Vincent's Institute of Medical Research, din Melbourne, Australia.
„Celulele T CD4+ şi CD8+ specifice antigenului β colaborează pentru a media distrugerea celulelor β”, notează autorii.
Testul pe care l-au dezvoltat permite detectarea celor mai timpurii semne ale atacului sistemului imunitar asupra pancreasului, oferind un avantaj esenţial, întrucât majoritatea pacienţilor testaţi pentru diabetul zaharat de tip 1 sunt copii şi adolescenţi. Testarea într-un stadiu incipient al bolii ar putea permite iniţierea mai rapidă a tratamentului.
Înainte de dezvoltarea testului BASTA, singura metodă de testare a distrugerii autoimune a celulelor insulelor pancreatice era analiza autoanticorpilor - proteine autoimune care atacă ţesuturile proprii ale individului. Şi mai complicată era măsurarea activităţii celulelor T împotriva antigenelor celulelor β, care poate fi făcută doar în laboratoare de cercetare, din cauza complexităţii analizelor şi a volumului mare de sânge necesar.
„BASTA este o analiză simplă de sânge integral care poate detecta răspunsurile celulelor T CD4+ la antigenele celulelor β prin măsurarea producţiei de interleukină-2 stimulată de antigen”, au scris cercetătorii, menţionând că interleukina-2 funcţionează ca un indicator al autoimunităţii anti-celule β.
Cercetătorii au demonstrat că pot obţine rezultate concludente folosind doar doi până la trei mililitri de sânge integral, ceea ce îl face potrivit pentru pacienţii pediatrici. Testul este mai sensibil şi mai specific decât cel standard din laboratoarele de cercetare, cunoscut sub numele de test de proliferare celulară bazat pe esterul succinimidil al carboxifluoresceinei diacetat (CFSE), potrivit autorilor.
Ei spun că testul ar putea fi deosebit de util în cazul copiilor, datorită simplităţii şi necesarului redus de sânge, acesta fiind capabil să identifice răspunsurile imune la peptidele din preproinsulină, un precursor al insulinei.
Echipa a remarcat, de asemenea, că celulele T CD4+ cu memorie efectoare sunt principalii producători de interleukină-2 ca răspuns la peptidele din preproinsulină.
Echipa a evaluat răspunsurile la peptide individuale şi combinate din preproinsulină într-un studiu transversal cu pacienţi pediatrici: fără diabet zaharat de tip 1, fără diabet dar cu rude de gradul I cu diabet, sau diagnosticaţi cu diabet zaharat de tip 1.
În total, au analizat eficienţa testului la 64 de copii şi adolescenţi. Acest grup a inclus zece participanţi cu risc scăzut, 22 de participanţi cu rude de gradul I cu diabet zaharat de tip 1 şi 32 de participanţi diagnosticaţi cu boala. Datele studiului au arătat că testul are o specificitate ridicată pentru diabetul zaharat de tip 1.
Datorită simplităţii şi robusteţei sale, cercetătorii consideră că testul va fi un instrument util şi puternic atât pentru studierea răspunsurilor autoimune ale celulelor T CD4+, cât şi pentru monitorizarea acestor modificări, atât în studiile clinice, cât şi la populaţia generală.
