Microbiomul intestinal a devenit o piesă esenţială în managementul sănătăţii cardiovasculare. Cercetătorii de la Universitatea din Zurich (UZH) au demonstrat acum, pentru prima dată, că bacteriile intestinale şi metaboliţii acestora contribuie direct la îmbătrânirea vasculară, amplificând riscul de boli cardiovasculare chiar şi atunci când factorii de risc clasici sunt controlaţi.
Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la nivel mondial. Chiar şi atunci când factorii de risc tradiţionali cunoscuţi - precum diabetul sau hipertensiunea arterială - sunt trataţi, boala se agravează în jumătate din cazuri, în special la pacienţii vârstnici.
În premieră, cercetătorii de la Universitatea din Zurich (UZH) au demonstrat acum că bacteriile intestinale şi metaboliţii acestora pot accelera îmbătrânirea vaselor de sânge şi pot declanşa boli cardiovasculare.
Corpul uman conţine între 30 şi 100 de trilioane de bacterii. Circa 90% dintre aceste bacterii se află în intestin, unde procesează alimentele consumate în produse metabolice, care la rândul lor influenţează sănătatea organismului.
Pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă, compoziţia bacteriană din intestin se modifică, ceea ce duce la o scădere a factorilor (metaboliţilor) cu rol regenerativ şi la o creştere a celor dăunători pentru organism.
„Jumătate dintre aceste substanţe nu au fost încă identificate”, afirmă Soheil Saeedi, farmacolog, care conduce grupul de cercetare de la Center for Translational and Experimental Cardiology al UZH, citat într-un comunicat.
Grupul investighează modul în care compoziţia microbiotei se modifică odată cu vârsta şi dacă aceasta afectează sistemul cardiovascular.
Folosind date de la peste 7.000 de persoane sănătoase cu vârste între 18 şi 95 de ani, precum şi un model de şoarece care reflectă procesul natural de îmbătrânire, cercetătorii au descoperit că acidul fenilacetic, un produs care se formează atunci când fenilalanina (un aminoacid din alimente) este descompusă, se acumulează în organism odată cu trecerea anilor.
În mai multe serii de experimente, echipa UZH a demonstrat că acidul fenilacetic duce la senescenţa celulelor endoteliale, în care celulele care căptuşesc interiorul vaselor de sânge nu se mai divid, secretă molecule inflamatorii şi prezintă un fenotip de îmbătrânire. Ca urmare, vasele devin rigide şi funcţia lor este afectată.
Prin analiza extinsă a microbiomului la şoareci şi oameni, cercetătorii au identificat bacteria Clostridium sp.ASF356, capabilă să transforme fenilalanina în acid fenilacetic.
Când cercetătorii au colonizat şoarecii tineri cu această bacterie, animalele au prezentat ulterior niveluri crescute de acid fenilacetic şi semne de îmbătrânire vasculară.
Însă atunci când bacteriile au fost eliminate cu antibiotice, concentraţia de acid fenilacetic în organismul acestora a scăzut.
„Am reuşit astfel să demonstrăm că bacteriile intestinale sunt responsabile pentru nivelurile crescute (de acid fenilacetic n.r.)”, explică Saeedi.
Totuşi, microbiomul intestinal produce şi substanţe benefice pentru sănătatea vasculară. Acizii graşi cu lanţ scurt, precum acetaţii, produşi prin fermentarea fibrelor alimentare şi a polizaharidelor în intestin, acţionează ca agenţi naturali de întinerire.
Grupul de cercetare a demonstrat prin experimente în laborator (in vitro) că adăugarea de acetat de sodiu poate restabili funcţia celulelor endoteliale vasculare îmbătrânite.
Analizând bacteriile intestinale, ei au observat că numărul bacteriilor care produc astfel de agenţi de întinerire scade odată cu vârsta.
„Procesul de îmbătrânire al sistemului cardiovascular poate fi, aşadar, reglat prin microbiom”, spune Saeedi.
Echipa UZH investighează în prezent ce tip de alimentaţie influenţează pozitiv interacţiunea complexă dintre bacterii şi sănătate.
Fibrele alimentare şi alimentele cu proprietăţi antioxidante şi antiinflamatorii stimulează propria „fântână a tinereţii” a organismului, spun specialiştii.
În schimb, consumul de alimente şi băuturi bogate în fenilalanină, de exemplu carne roşie, produse lactate şi anumiţi îndulcitori artificiali, ar trebui limitat pentru a încetini îmbătrânirea vasculară, spun ei.
Cercetătorii lucrează, de asemenea, la metode de reducere a acidului fenilacetic din organism prin dezvoltarea unor tratamente medicamentoase.
