Experţii trag un semnal de alarmă privind riscul de boală hepatică legat de ingredientele din băuturile „dietetice”. Noi cercetări arată că atât băuturile îndulcite cu zahăr, cât şi cele cu îndulcitori artificiali au un impact semnificativ asupra sănătăţii ficatului. Studiul, prezentat la Congresul Săptămânii Europene de Gastroenterologie (UEG Week 2025) a analizat impactul băuturilor cu zahăr comparativ cu cele fără zahăr.
Consumul de băuturi cu conţinut redus de zahăr sau îndulcitori artificiali, considerate adesea o alternativă mai sănătoasă la sucurile îndulcite, ar putea fi totuşi asociat cu un risc crescut de boala ficatului gras, potrivit unui studiu de amploare realizat în China.
Doar o doză pe zi de băutură îndulcită artificial poate creşte riscul de boală hepatică mai mult decât echivalentul cu zahăr, potrivit studiului, care a analizat impactul băuturilor răcoritoare cu zahăr comparativ cu cele fără zahăr.
Cercetătorii şi-au prezentat concluziile la Săptămâna Europeană Unită a Gastroenterologiei (United European Gastroenterology - UEG Week 2025), desfăşurată între 4 - 7 octombrie la Berlin, arătând că atât băuturile îndulcite cu zahăr, cât şi cele cu îndulcitori artificiali sau fără zahăr, sunt legate de o probabilitate mai mare de apariţie a steatozei hepatice asociate disfuncţiei metabolice (MASLD, noua denumire pentru „boala ficatului gras non-alcoolic”).
Această afecţiune se caracterizează prin acumularea de grăsime în ficat, care în timp poate provoca inflamaţie, hepatită şi chiar insuficienţă hepatică.
Boala afectează peste 30% din populaţie la nivel mondial şi reprezintă una dintre cauzele cu cea mai rapidă creştere a mortalităţii de origine hepatică.
Studiul a urmărit evoluţia a 123.788 de voluntari din Marea Britanie, fără diagnostic de boală hepatică la momentul iniţial, pe o perioadă mediană de 10,3 ani. Participanţii au completat periodic chestionare despre alimentaţia şi băuturile consumate în mod obişnuit. În acest interval, 1.178 persoane au dezvoltat MASLD, iar 108 au decedat din cauze hepatice.
Rezultatele au arătat că un consum zilnic mai mare de 330 de grame (aproximativ o doză de 330 ml) de băuturi îndulcite, fie cu zahăr, fie cu îndulcitori artificiali, este asociat cu un risc semnificativ mai ridicat de apariţie a MASLD.
Totodată, ambele tipuri de băuturi au fost corelate cu un conţinut mai mare de grăsime în ficat.
Băuturile îndulcite artificial afectează sănătatea ficatului prin „modificarea microbiomului intestinal, perturbarea senzaţiei de saţietate, amplificarea poftelor de dulce şi chiar stimularea secreţiei de insulină”.
„Băuturile cu zahăr au fost de mult timp criticate, în timp ce variantele ‘diet’ sunt privite ca o opţiune mai sănătoasă. Totuşi, datele noastre arată că băuturile cu îndulcitori artificiali sau fără zahăr sunt, de fapt, asociate cu un risc mai mare de MASLD, chiar şi la niveluri moderate de consum”, a declarat Lihe Liu, coordonatoarea studiului, de la First Affiliated Hospital of Soochow University, citat într-un comunicat.
În băuturile îndulcite, conţinutul ridicat de zahăr „poate provoca creşteri rapide ale glicemiei şi insulinei, favoriza creşterea în greutate şi creşte nivelul de acid uric, toate acestea contribuind la acumularea de grăsime în ficat”, notează autorii studiului.
Studiul a fost unul observaţional, astfel că nu poate dovedi o relaţie de cauzalitate directă între consumul acestor băuturi şi boala hepatică.
Potrivit specialiştilor, MASLD, cunoscută şi sub numele de boala ficatului gras non-alcoolic, are patru stadii.
Primul stadiu, care este foarte frecvent, este cel în care se acumulează grăsime în ficat, dar fără a exista leziuni hepatice. Un număr mic de persoane progresează către etapele ulterioare, care implică afectarea mai gravă a ficatului. Totuşi, acest lucru poate fi prevenit prin schimbări ale stilului de viaţă.
- Stadiul 1: Steatoza hepatică (ficat gras): grăsimea se acumulează în celulele ficatului, dar nu există inflamaţie sau leziuni. Este reversibilă şi de obicei fără simptome.
- Stadiul 2: Steatohepatita metabolică (MASH): apare inflamaţia ficatului şi unele celule hepatice încep să fie deteriorate. În acest stadiu boala devine mai serioasă.
- Stafiul 3: Fibroza: inflamaţia continuă determină formarea de ţesut cicatricial în ficat, dar funcţia hepatică este încă păstrată în mare parte.
- Stadiul 4: Ciroza: stadiul final, în care o mare parte din ţesutul hepatic este înlocuit de cicatrici, iar funcţia ficatului este sever afectată.
Autorii studiului subliniază că înlocuirea cu apă a băuturilor îndulcite cu zahăr şi a celor îndulcite artificial a redus semnificativ riscul de boală hepatică cu mai mult de 10%.
Cercetarea adaugă o nouă perspectivă asupra dezbaterii privind efectele îndulcitorilor artificiali asupra sănătăţii metabolice şi evidenţiază necesitatea unor studii suplimentare care să clarifice mecanismele prin care aceste băuturi pot afecta ficatul.
