Un nou studiu de amploare oferă o perspectivă detaliată asupra modului în care bacteriile din intestin influenţează calitatea somnului şi mecanismele neurologice asociate, deschizând calea către tratamente personalizate pentru tulburările de somn.
Un articol de sinteză publicat, marţi, de o echipă internaţională de la Peking University Sixth Hospital, evidenţiază conexiunea complexă dintre microbiota intestinală şi reglarea somnului.
Cercetarea arată că aşa-numita „axă intestin-creier” joacă un rol esenţial în înţelegerea şi, potenţial, în tratarea tulburărilor de somn.
Tulburările de somn afectează milioane de persoane la nivel global, de la insomnie cronică şi apnee obstructivă de somn până la dereglări ale ritmului circadian. Deşi se ştie că somnul este vital pentru sănătatea fizică şi mentală, mecanismele care îl reglează nu sunt complet elucidate.
Recentul studiu arată că sistemul digestiv, adesea ignorat în acest context, are un rol semnificativ în comunicarea cu creierul prin căi neuronale, imune şi metabolice.
Microbiomul intestinal, alcătuit din trilioane de microorganisme, comunică cu sistemul nervos central prin nervul vag, prin semnale imune şi prin producerea de metaboliţi bioactivi - substanţe chimice care pot traversa bariera hematoencefalică). Dezechilibrele în compoziţia acestor bacterii, fenomen numit disbioză, au fost asociate cu diverse tulburări de somn, inclusiv insomnie şi apnee.
Analiza arată că persoanele cu insomnie cronică prezintă o diversitate bacteriană redusă, cu scăderea unor specii benefice precum cele din familia Ruminococcaceae, în timp ce pacienţii cu apnee obstructivă au o „semnătură microbiană” modificată proporţional cu severitatea bolii. În plus, lucrătorii în ture de noapte şi persoanele cu dereglări de ritm circadian prezintă creşteri ale bacteriilor implicate în inflamaţie, ceea ce sugerează că microbiomul reacţionează la schimbările ritmului somn-veghe.
Cercetătorii au identificat mai multe mecanisme prin care bacteriile intestinale influenţează somnul. Un rol central îl au acizii graşi cu lanţ scurt, precum butiratul, care protejează împotriva fragmentării somnului şi reduc inflamaţia. Alte bacterii produc neurotransmiţători precum acidul gama-aminobutiric (GABA) şi serotonina, substanţe implicate direct în inducerea somnului şi reglarea stării de veghe. De altfel, peste 90% din serotonina organismului este sintetizată în intestin, iar concentraţiile ei urmează un ritm zilnic corelat cu ciclul somnului.
Interesant este că tiparele de disbioză se regăsesc nu doar în tulburările de somn primare, ci şi în cele asociate bolilor neuropsihiatrice, precum depresia, anxietatea, autismul şi boala Parkinson. În autism, de exemplu, copiii cu tulburări de somn prezintă niveluri scăzute ale bacteriei Faecalibacterium şi modificări ale producţiei de serotonină şi melatonină. În boala Parkinson, pacienţii cu tulburări de somn timpurii prezintă creşteri ale speciilor inflamatorii precum Escherichia coli (E. coli) şi Akkermansia muciniphila.
Pe baza acestor date, autorii analizei propun intervenţii terapeutice bazate pe restabilirea echilibrului microbiomului: probiotice (bacterii benefice vii), prebiotice (substanţe nutritive care stimulează bacteriile benefice), combinaţii sinbiotice şi transplant fecal.
Studiile clinice citate arată că anumite tulpini de Lactobacillus şi Bifidobacterium pot îmbunătăţi calitatea somnului, reduce nivelul cortizolului (hormonul stresului) şi creşte somnul profund (N3). În unele cazuri, transplantul fecal de la donatori sănătoşi a redus semnificativ severitatea insomniei şi a îmbunătăţit somnul la pacienţii cu afecţiuni cronice.
Totuşi, autorii subliniază că sunt necesare studii clinice de mari dimensiuni, standardizate, pentru a confirma eficienţa şi siguranţa acestor terapii. În lipsa unor metode unificate de analiză a microbiomului şi a unei înţelegeri clare a diferenţelor individuale, aplicarea pe scară largă a acestor tratamente rămâne prematură.
Concluzia lucrării este că microbiomul intestinal reprezintă un factor esenţial, dar insuficient explorat, în reglarea somnului. Disbioza intestinală nu doar reflectă, ci şi contribuie la tulburările de somn, iar intervenţiile ţintite asupra microbiotei pot deschide o nouă eră în prevenirea şi tratamentul acestora.
Articolul a fost publicat, marţi, în revista Brain Medicine, sub conducerea prof. Lin Lu (Universitatea Peking), şi reuneşte contribuţii ale unor cercetători din China şi Statele Unite.
