Fragmentele minuscule de plastic care ajung în intestinul uman pot afecta negativ bacteriile şi alte microorganisme care trăiesc în mod natural acolo, arată noi studii realizate în laborator. Microbiomul intestinal, un ecosistem complex ce joacă un rol esenţial în digestie, imunitate şi sănătatea mintală, pare să fie sensibil la expunerea la microplastice. Studiul a fost prezentat în cadrul reuniunii Săptămâna Europeană Unită a Gastroenterologiei (United European Gastroenterology - UEG Week 2025), şi oferă o nouă perspectivă asupra interacţiunii dintre poluarea cu microplastice şi sănătatea umană.
Microplasticele modifică microbiomul intestinal uman, au constatat cercetătorii în primul studiu bazat pe probe umane, prezentat la UEG Week, desfăşurată între 4 - 7 octombrie, la Berlin. Potrivit rezultatelor, modificările provocate de microplastice în culturile de bacterii intestinale sunt similare cu cele observate în unele afecţiuni, precum depresia sau cancerul colorectal.
Cercetări anterioare au identificat prezenţa microplasticelor - particule de plastic mai mici de 5 mm, frecvent întâlnite în mediul înconjurător -, în probe de fecale şi biopsii de colon la un procent semnificativ de voluntari.
În noul studiu, echipa a folosit probe de scaun provenite de la cinci persoane sănătoase pentru a cultiva microbiomul intestinal în laborator. Aceste culturi au fost expuse la cinci tipuri frecvente de particule microplastice, în concentraţii similare cu cele estimate în cazul expunerii umane.
Au fost observate modificări la nivelul mai multor familii bacteriene, inclusiv Lachnospiraceae, Oscillospiraceae, Enterobacteriaceae şi Ruminococcaceae, majoritatea schimbărilor având loc în cadrul încrengăturii Bacillota, un grup esenţial de bacterii intestinale implicate în digestie şi menţinerea sănătăţii tractului digestiv.
Numărul total de bacterii nu s-a modificat semnificativ, însă cercetătorii au observat o scădere notabilă a valori pH-ului, un semn că activitatea metabolică a microorganismelor a fost alterată. De asemenea, s-au produs modificări în compoziţia bacteriană, unele grupuri de bacterii proliferând, în timp ce altele au scăzut, în funcţie de tipul de microplastic.
Aceste schimbări au fost însoţite de variaţii în producţia de substanţe chimice esenţiale pentru nutriţia celulelor intestinale, digestia alimentelor, metabolizarea medicamentelor şi reglarea stării de spirit şi a funcţiei cerebrale.
Cercetătorii nu ştiu încă mecanismele prin care microplasticele produc aceste efecte şi nu au analizat consecinţele expunerii pe termen lung, nici influenţa factorilor suplimentari precum regimul alimentar sau răspunsul imun.
„Mesajul principal este că microplasticele influenţează microbiomul nostru. Deşi este prea devreme pentru a formula concluzii ferme privind impactul asupra sănătăţii, microbiomul are un rol central în numeroase aspecte ale sănătăţii organismului, de la digestie până la sănătatea mintală. Limitarea expunerii la microplastice, acolo unde este posibil, reprezintă o măsură de precauţie raţională şi necesară”, a declarat coordonatorul studiului, dr. Christian Pacher-Deutsch, de la Universitatea Medicală din Graz, Austria.
Experţii spun că microplasticele pot transporta, de asemenea, substanţe chimice care influenţează direct metabolismul bacterian. Acest lucru poate duce la modificări în producţia de acizi, care ar putea reprezenta un răspuns de stres al bacteriilor, modificând involuntar pH-ul intestinal. Aceste schimbări pot declanşa apoi reacţii în lanţ care afectează şi mai mult echilibrul microbiomului.
Reflectând asupra implicaţiilor mai ample ale studiului, specialiştii spun că aceste constatări sunt importante, având în vedere cât de răspândită este expunerea la microplastice în viaţa de zi cu zi. Microplasticele au fost identificate în peşte, sare, apă îmbuteliată şi chiar în apa de la robinet, ceea ce înseamnă că majoritatea oamenilor sunt expuşi zilnic prin ingestie, inhalare şi contactul acestora cu pielea.
Acest studiu, realizat în cadrul proiectului microONE, un program inovator din cadrul COMET Module, coordonat de centrul de cercetare CBmed GmbH, din Graz, Austria, în colaborare cu parteneri internaţionali, se numără printre primele care analizează direct modul în care diferite tipuri de microplastice interacţionează cu microbiomul intestinal uman. Ca parte a misiunii mai ample a microONE de a explora efectele particulelor de micro- şi nanoplastice asupra organismului uman, cercetarea oferă noi perspective importante asupra impactului potenţial asupra sănătăţii şi subliniază necesitatea urgentă a unor studii suplimentare.
Proiectul microONE este finanţat prin programul COMET Module de către Ministerul Federal al Acţiunii pentru Climă, Mediului, Energiei, Mobilităţii, Inovaţiei şi Tehnologiei (Federal Ministry of Climate Action, Environment, Energy, Mobility, Innovation and Technology - BMK), Ministerul Federal al Muncii şi Economiei (Federal Ministry of Labour and Economy - BMWA), Guvernul landului Stiria (prin Agenţia de Promovare a Afacerilor din Stiria / Government of Styria, Styrian Business Promotion Agency - SFG) şi Primăria Vienei (prin Vienna Business Agency - WAW). Programul COMET Module este implementat de Agenţia Austriacă pentru Promovarea Cercetării (Austrian Research Promotion Agency - FFG).
Despre UEG
Fondată în 1992, organizaţia United European Gastroenterology (UEG) este principala asociaţie non-profit dedicată excelenţei în sănătatea digestivă în Europa, având sediul central la Viena. Misiunea sa este de a îmbunătăţi prevenţia şi îngrijirea bolilor digestive în Europa, şi nu numai, prin oferirea de educaţie de înalt nivel, sprijinirea cercetării şi promovarea standardelor clinice moderne.
Ca organizaţie europeană de referinţă pentru gastroenterologia multidisciplinară, UEG reuneşte peste 50.000 de profesionişti activi din societăţi naţionale şi de specialitate, experţi în sănătatea digestivă şi cercetători din diverse domenii. Peste 30.000 de specialişti din întreaga lume s-au alăturat comunităţii UEG în calitate de membri asociaţi. Această comunitate oferă profesioniştilor din domeniul sănătăţii digestive posibilitatea de a se conecta, colabora şi beneficia de o gamă largă de resurse şi activităţi educaţionale gratuite.
