Infecţiile severe cu Clostridioides difficile (C. difficile) reprezintă o urgenţă medicală majoră, cu risc ridicat de deces şi opţiuni terapeutice limitate în cazurile critice. Un nou studiu arată că o intervenţie bazată pe refacerea florei intestinale poate îmbunătăţi rapid evoluţia pacienţilor aflaţi în stare gravă.
Infecţiile severe cu Clostridioides difficile (anterior Clostridium difficile) reprezintă o afecţiune gastrointestinală gravă, cauzată de o bacterie care produce toxine şi afectează mucoasa colonului, provocând inflamaţie, diaree severă şi, în cazuri critice, complicaţii care pun viaţa în pericol. Aceasta este una dintre principalele cauze de infecţii asociate îngrijirii medicale (nosocomiale/dobândite în spital), fiind strâns legată de utilizarea anterioară a antibioticelor care distrug flora intestinală normală.
Un studiu clinic, realizat de Facultatea de Medicină a Universităţii din Minnesota (University of Minnesota Medical School), arată că transplantul de microbiotă fecală - procedură prin care bacteriile intestinale sănătoase sunt transferate de la un donator la pacient -, poate reduce rapid inflamaţia sistemică şi poate creşte rata de supravieţuire la pacienţii cu forme fulminante de infecţie cu C. difficile.
Rezultatele au fost publicate luni, în revista Clinical Gastroenterology and Hepatology.
Infecţia cu C. difficile este cea mai frecventă cauză de infecţii digestive asociate îngrijirii medicale. Majoritatea deceselor, estimate la aproximativ 15.000 anual în Statele Unite, sunt legate de formele severe şi fulminante ale bolii. Agentul patogen este inclus de autorităţile americane de sănătate publică pe lista celor mai urgente ameninţări infecţioase.
Infecţia apare, de regulă, la pacienţi cu microbiotă intestinală afectată, cel mai frecvent în urma tratamentelor cu antibiotice.
Într-un studiu clinic recent, cercetătorii au utilizat un protocol standardizat de transplant de microbiotă fecală, conceput special pentru pacienţi critici a căror stare se agravează rapid, în ciuda tratamentelor intensive cu antibiotice şi care, în multe cazuri, nu pot fi supuşi intervenţiei chirurgicale din cauza stării generale.
La cei 18 pacienţi incluşi în studiu, procedura a fost asociată cu o scădere rapidă a markerilor inflamatori şi cu o rată de supravieţuire la 30 de zile de 78%.
Autorii subliniază însă că există o limitare importantă a acestei abordări: intervalul în care această intervenţie poate fi aplicată este foarte scurt, deoarece pacienţii sunt, în general, în stare extrem de gravă. Din acest motiv, preparatul utilizat pentru transplant trebuie să fie disponibil imediat.
Programul Microbiota Therapeutics al universităţii este considerat lider la nivel mondial în dezvoltarea terapiilor care vizează microbiomul, bazate pe comunităţi microbiene vii. Ca urmare a activităţii echipei, M Health Fairview a implementat recent un sistem dedicat care alertează medicii cu privire la pacienţii internaţi cu risc de a dezvolta forme severe de infecţie cu C. difficile, astfel încât aceştia să poată avea acces mai devreme la tratamentele optime.
În cadrul Universităţii din Minnesota, produsele pentru transplant sunt fabricate în condiţii conforme standardelor farmaceutice şi sunt păstrate în unităţi criogenice, ceea ce permite utilizarea rapidă, a explicat dr. Alexander Khoruts, medic gastroenterolog în cadrul M Health Fairview, directorul programului UMN Microbiota Therapeutics, şi profesor în cadrul Facultăţii de Medicină a universităţii americane.
Rezultatele sugerează, totodată, existenţa unui mecanism nou prin care transplantul de microbiotă fecală poate influenţa inflamaţia sistemică în infecţiile severe cu C. difficile. Cercetătorii investighează în prezent acest mecanism. Echipa de cercetare lucrează şi la extinderea accesului la această opţiune terapeutică pentru pacienţii din Statele Unite.
