O terapie inovatoare, bazată pe modificarea precisă a celulelor imunitare, a oferit rezultate promiţătoare în tratarea unei forme rare şi agresive de cancer de sânge, considerată anterior incurabilă. Rezultatele provin dintr-un studiu clinic care a inclus copii şi adulţi cu boală avansată, pentru care nu existau alte opţiuni terapeutice.
O terapie genică de tip nou, care foloseşte editarea de bază a genomului, a oferit rezultate promiţătoare în tratarea unor copii şi adulţi cu leucemie limfoblastică acută cu celule T (T-ALL), ajutându-i să obţină o remisie profundă, şi permiţând ulterior efectuarea unui transplant de celule stem.
Tratamentul, denumit BE-CAR7, a fost dezvoltat de cercetători de la University College London şi Great Ormond Street Hospital din Londra şi reprezintă prima utilizare la om a celulelor modificate prin editarea unei singure baze din ADN.
Editarea de bază este o variantă avansată a tehnologiei CRISPR, care permite modificarea unei singure „litere” din codul ADN, fără a tăia dubla catenă de ADN. Această precizie reduce riscul de leziuni cromozomiale şi permite obţinerea unor celule imune atent controlate din punct de vedere genetic.
Prima pacientă tratată a fost Alyssa Tapley, în 2022, la vârsta de 13 ani, în cadrul unui studiu clinic desfăşurat la Great Ormond Street Hospital. Toate celelalte opţiuni terapeutice fuseseră epuizate, iar familia afirmă că terapia i-a salvat viaţa.
Ulterior, alţi opt copii şi doi adulţi au primit acelaşi tratament în cadrul studiului.
Rezultatele studiului au fost publicate în New England Journal of Medicine - NEJM.
Potrivit autorilor, 82% dintre pacienţi au obţinut remisii foarte profunde după administrarea BE-CAR7, suficient de stabile pentru a permite realizarea unui transplant de celule stem fără boală activă.
La momentul raportării, 64% dintre pacienţi erau fără semne de boală, iar primii trataţi ajunseseră la trei ani fără recidivă şi fără tratament în curs.
Efectele adverse anticipate, precum scăderea numărului de celule sanguine, sindromul de eliberare de citokine şi erupţiile cutanate, au fost considerate gestionabile, cele mai mari riscuri fiind infecţiile virale până la refacerea imunităţii.
Terapia se bazează pe celule CAR-T, o formă de imunoterapie în care limfocitele T sunt modificate pentru a exprima receptori de antigeni himerici, capabili să recunoască markeri specifici de pe suprafaţa celulelor canceroase. În leucemia cu celule T, această abordare a fost dificilă, deoarece boala afectează exact tipul de celule folosit în tratament.
Pentru BE-CAR7, cercetătorii au utilizat celule albe de la donatori sănătoşi, care au fost modificate genetic prin editarea bazei. Au fost eliminaţi receptorii care ar fi impus compatibilitate donator-recipient, un marker specific celulelor T numit CD7, pentru a preveni autodistrugerea celulelor modificate, şi un al doilea marker, CD52, pentru a proteja celulele de un anticorp utilizat în suprimarea imunităţii pacientului.
În final, a fost adăugat un receptor CAR care recunoaşte CD7 pe celulele leucemice. Celulele rezultate pot fi stocate şi utilizate ca produse „universale”.
După administrare, celulele CAR-T editate distrug rapid toate celulele T din organism, inclusiv pe cele leucemice. Dacă boala este eliminată în aproximativ patru săptămâni, sistemul imunitar este apoi reconstruit prin transplant de măduvă osoasă, pe parcursul mai multor luni.
Cercetătorii subliniază că, deşi majoritatea copiilor cu leucemie T răspund la tratamentele standard, aproximativ 20% nu beneficiază de acestea şi au nevoie urgentă de alternative.
Studiul oferă o potenţială opţiune pentru aceşti pacienţi, dar autorii atrag atenţia că tratamentele sunt intense, iar rezultatele nu au fost favorabile în toate cazurile.
Studiul a fost sponsorizat de Great Ormond Street Hospital şi susţinut de Medical Research Council, Wellcome şi National Institute for Health and Care Research.
Extinderea studiului pentru încă 10 pacienţi cu T-ALL este sprijinită de GOSH Charity.
