Un test simplu de sânge, realizat în cadrul analizelor de rutină, ar putea ajuta la depistarea timpurie a persoanelor cu risc crescut de a dezvolta afecţiuni hepatice grave, precum ciroza sau cancerul hepatic, potrivit unui studiu realizat de cercetători suedezi şi finlandezi.
Studiul, coordonat de Institutul Karolinska, din Suedia, şi publicat luni, în revista medicală The BMJ, propune un model de evaluare a riscului, denumit CORE, care se bazează pe cinci factori: vârsta, sexul şi nivelurile a trei enzime hepatice (AST, ALT şi GGT) determinate frecvent în analizele obişnuite de sănătate.
Cercetătorii au urmărit să creeze un instrument uşor de utilizat în medicina primară, acolo unde majoritatea pacienţilor se prezintă iniţial.
În cadrul cercetării au fost analizate datele a peste 480.000 de persoane din Stockholm care au efectuat controale medicale între 1985 şi 1996. Participanţii au fost urmăriţi pe o perioadă de până la 30 de ani. Aproximativ 1,5% dintre aceştia au dezvoltat boli hepatice severe, precum ciroza sau cancerul hepatic, ori au necesitat transplant de ficat.
„Aceste boli devin tot mai frecvente şi au un prognostic nefavorabil dacă sunt depistate târziu. Metoda noastră poate prezice riscul de boală hepatică severă pe o perioadă de 10 ani şi se bazează pe trei analize simple de sânge, efectuate în mod obişnuit”, a declarat, luni, Rickard Strandberg, cercetător la Departamentul de Medicină din cadrul Institutului Karolinska din Huddinge, care a dezvoltat testul împreună cu colegii săi.
Modelul CORE a demonstrat o precizie ridicată, reuşind să diferenţieze în 88% dintre cazuri persoanele care aveau un risc crescut de cele fără risc, depăşind astfel metoda FIB-4, folosită în prezent, dar considerată mai puţin eficientă pentru populaţia generală.
Un calculator online bazat pe acest model este deja disponibil pentru medici şi asistente, facilitând integrarea metodei în practica medicală de rutină.
Cercetătorii subliniază că acest instrument ar putea reprezenta un pas important către programe de screening pentru bolile hepatice în medicina primară, permiţând intervenţii precoce. În prezent există tratamente medicamentoase pentru pacienţii cu risc ridicat de afecţiuni hepatice, inclusiv ciroză sau cancer hepatic.
Modelul a fost testat suplimentar pe două grupuri de populaţie din Finlanda şi Marea Britanie, confirmându-şi acurateţea. Totuşi, cercetătorii atrag atenţia că sunt necesare studii suplimentare pe grupuri cu risc foarte ridicat, cum ar fi persoanele cu diabet zaharat de tip 2 sau obezitate. De asemenea, este nevoie de integrarea modelului în sistemele electronice de evidenţă medicală pentru a facilita utilizarea clinică pe scară largă.
Studiul a fost realizat în colaborare cu Spitalul Universitar Helsinki, Universitatea din Helsinki şi Institutul Finlandez pentru Sănătate şi Bunăstare (Finnish Institute for Health and Welfare).
