Experţi din peste 100 de ţări avertizează că milioane de pacienţi cu boli hepatice metabolice riscă să rămână invizibili pentru sistemele de sănătate. În contextul în care diagnosticul întârziat duce adesea la ciroză sau cancer hepatic, summitul organizat la Barcelona lansează un apel urgent pentru revizuirea şi optimizarea strategiilor actuale de gestionare clinică: „prevenţia, detecţia precoce şi îngrijirea centrată pe pacient trebuie să devină priorităţi strategice în politicile de sănătate".
Boala hepatică steatotică asociată cu disfuncţie metabolică (MASLD), cunoscută şi ca boala ficatului gras non-alcoolică, şi definită ca acumularea de grăsime în exces la nivelul ţesutului hepatic, afectează aproximativ 33% din populaţia adultă la nivel global. Forma sa mai agresivă, steatohepatita asociată cu disfuncţie metabolică (MASH), este estimată că afectează circa 5% din populaţia generală.
Persoanele cu diabet zaharat de tip 2, obezitate sau alţi factori de risc cardiometabolic se află într-o categorie de risc semnificativ mai ridicată. Cu toate acestea, MASH se manifestă adesea asimptomatic până în stadii avansate, moment în care poate progresa spre ciroză sau carcinom hepatocelular.
În cadrul primei reuniuni dedicate steatozei hepatice, Global Think-tank on Steatotic Liver Disease, organizată cu sprijinul Barcelona Institute for Global Health (ISGlobal) în zilele de 5–6 iunie , peste 100 de experţi internaţionali au emis un avertisment: milioane de persoane vor continua să fie ignorate de sistemele de sănătate, dacă nu se prioritizează fără întârziere detecţia precoce şi îngrijirea personalizată a bolilor hepatice.
Un apel internaţional pentru dublarea ratei de diagnostic până în 2027
Revista The Lancet Regional Health - Europe a publicat un articol, pe 4 iunie, ce reuneşte voci de referinţă în hepatologie şi sănătate metabolică, care solicită dublarea ratei de diagnostic al MASH până în anul 2027.
Boala, deşi gravă, rămâne rareori detectată în stadii incipiente, ceea ce se traduce prin oportunităţi ratate de intervenţie timpurie, care ar putea îmbunătăţi prognosticul şi reduce semnificativ costurile asociate îngrijirii.
Articolul scoate în evidenţă instrumentele non-invazive şi tehnologiile bazate pe inteligenţă artificială (AI) care pot sprijini medicina primară în identificarea pacienţilor cu risc.
În plus, aprobarea recentă a unui nou tratament evidenţiază presiunea crescândă pentru îmbunătăţirea accesului la diagnostic.
Un tratament eficient trebuie să fie însoţit, susţin autorii, de un diagnostic timpuriu şi precis.
Pentru a genera o schimbare de paradigmă în gestionarea MASH şi a elimina această ameninţare la adresa sănătăţii publice până în 2030, se propun măsuri concrete: screening de rutină în grupurile cu risc, integrarea testării hepatice în controalele medicale uzuale, actualizarea politicilor de decontare, precum şi consolidarea colaborării între medicina de familie, endocrinologie, cardiologie şi organizaţiile de pacienţi.
„Viitorul luptei împotriva MASH stă în prevenţie şi trebuie să depăşească modelul tradiţional axat exclusiv pe tratamentul cazurilor avansate. Este esenţială identificarea precoce a pacienţilor aflaţi în stadii incipiente, fără semne de fibroză. Această orientare către hepatologia preventivă reprezintă un pilon fundamental pentru îmbunătăţirea sănătăţii metabolice a milioane de oameni şi optimizarea sănătăţii metabolice la scară întregii populaţii”, a declarat Jeffrey Lazarus, coordonatorul grupului Public Health Liver de la ISGlobal şi autorul principal al studiului, citat într-un comunicat.
În paralel, peste 40 de experţi internaţionali au publicat în numărul din 5 iunie al revistei Nature Medicine un document numit People-First Liver Charter, o iniţiativă menită să combată stigmatizarea bolilor hepatice, recunoscută ca un obstacol major în accesul precoce la diagnostic şi tratament.
Autorii pledează pentru utilizarea unui limbaj empatic şi pentru un model de îngrijire centrat pe individ, care să valorizeze persoana în ansamblul său, şi nu să o reducă la un simplu diagnostic medical.
Obiectivul principal este cultivarea respectului, empatiei şi echităţii în cadrul actului medical, în concordanţă cu demersurile internaţionale recente care promovează redefinirea terminologiei bolilor hepatice într-o manieră mai inclusivă şi lipsită de stigmatizare, care respectă demnitatea pacientului.
Carta este susţinută de peste 70 de organizaţii internaţionale.
