Cavitatea bucală găzduieşte miliarde de microorganisme care formează un ecosistem complex. Cercetătorii încearcă să înţeleagă cum influenţează aceste comunităţi microbiene sănătatea şi dacă modificările din compoziţia lor pot fi asociate cu apariţia unor boli.
Chiar şi în condiţiile unei igiene orale riguroase, dinţii, gingiile şi limba sunt colonizate de miliarde de microorganisme microscopice, care formează ceea ce cercetătorii numesc microbiomul oral, un ansamblu de bacterii şi alte micro organisme care trăiesc în cavitatea bucală.
Oamenii de ştiinţă consideră că acest ecosistem poate avea un rol important nu doar în bolile orale, ci şi în afecţiuni din alte părţi ale organismului, potrivit NIH News in Health.
Specialiştii studiază modul în care compoziţia microbiomului oral se modifică şi cum aceste schimbări pot fi asociate cu boala.
„Oamenii tind să aibă anumite tipuri de microorganisme în proporţii specifice. Când aceste proporţii se schimbă, modificarea poate fi legată de apariţia unor boli”, a explicat Akintunde Emiola, cercetător care studiază aceste microorganisme la National Institutes of Health (NIH), citat într-un comunicat.
Un exemplu simplu apare în cazul consumului frecvent de zahăr. Bacteriile care preferă zahărul, prezente în placa dentară pe care medicii stomatologi o îndepărtează de pe dinţi, se pot multiplica şi pot provoca probleme dentare.
Cercetările sugerează însă că microorganismele din cavitatea bucală ar putea fi asociate şi cu boli din alte zone ale corpului.
Studiile au indicat posibile legături cu afecţiuni precum cancerul, bolile cardiovasculare, alergiile, astmul sau boala Alzheimer.
În total, oamenii de ştiinţă au identificat aproximativ 700 de specii de microbi care pot trăi în cavitatea bucală. Unele dintre aceste microorganisme contribuie la menţinerea echilibrului şi împiedică proliferarea speciilor care provoacă boli. Altele pot avea efecte negative asupra sănătăţii.
Înţelegerea rolului fiecărei specii şi a modului în care se modifică populaţiile microbiene reprezintă una dintre direcţiile principale ale cercetărilor finanţate de Institutele Naţionale de Sănătate (NIH) din Statele Unite.
Într-o descoperire recentă, Colin Combs, specialist în boli neurodegenerative la University of North Dakota, împreună cu echipa sa, au identificat în salivă o substanţă asociată cu boala Alzheimer. Cercetătorii analizează modul în care beta-amiloidul din salivă influenţează microorganismele din cavitatea bucală şi dacă aceste microorganisme pot influenţa la rândul lor nivelul acestei substanţe.
Beta-amiloidul este o proteină care se acumuleazăă în creier şi formează depozite numite plăci, considerate o caracteristică a bolii Alzheimer. Echipa de cercetare încearcă să determine dacă beta-amiloidul prezent în cavitatea bucală ar putea avea un rol în această afecţiune.
În paralel, cercetătorul Christian Abnet face parte dintr-o echipă NIH care investighează dacă microbiomul oral poate avea legătură cu unele tipuri de cancer. O ipoteză analizată este că anumite bacterii ar putea produce substanţe carcinogene - substanţe care pot favoriza apariţia cancerului. Cercetările sale au asociat unele microorganisme din cavitatea bucală cu un risc crescut de cancer de colon, esofag şi plămân.
Compoziţia microbiomului oral ar putea influenţa şi modul în care sistemul imunitar răspunde la agenţii patogeni.
„Înţelegerea mecanismelor este esenţială dacă vrem să dezvoltăm intervenţii terapeutice”, a subliniat Abnet.
Eliminarea microorganismelor care provoacă boli nu este însă simplă. Antibioticele distrug bacteriile, dar nu acţionează selectiv şi afectează atât speciile dăunătoare, cât şi pe cele benefice.
Laboratorul condus de Akintunde Emiola încearcă să dezvolte metode care să vizeze selectiv bacteriile implicate în boală, fără a distruge microorganismele utile.
„Când sunt distruşi toţi microbii, cei problematici tind să repopuleze mediul mai rapid. Dacă sunt ţintiţi doar microbii dăunători, bacteriile benefice pot reface echilibrul”, a explicat cercetătorul.
Pentru acest scop, echipa testează tratamente bazate pe promedicamente, compuşi care devin activi doar în interiorul anumitor bacterii. Această abordare a dus deja la dezvoltarea unui astfel de compus care elimină bacteriile responsabile de infecţii gingivale severe.
Cercetătorii NIH consideră că metode similare ar putea fi utilizate, în viitor, şi pentru tratamentul unor boli din afara cavităţii bucale.
În acelaşi timp, pe piaţă există numeroase suplimente care promit îmbunătăţirea microbiomului. Prebioticele stimulează creşterea anumitor microorganisme, iar probioticele conţin aceste microorganisme. Cercetătorii spun însă că nu este încă clar care specii sau combinaţii de microbi pot avea efecte benefice demonstrabile.
„Poate că într-o zi vom avea tratamente bazate pe microbiom care să fie utile pentru oameni, dar cercetarea se află încă într-o etapă timpurie”, a subliniat Abnet.
Până atunci, specialiştii recomandă câteva măsuri simple care pot susţine un microbiom oral mai sănătos: evitarea fumatului, inclusiv a ţigărilor electronice, reducerea consumului de alcool, o alimentaţie echilibrată cu puţin zahăr adăugat, periajul şi folosirea aţei dentare cel puţin o dată pe zi, precum şi controale stomatologice regulate.
