O echipă de cercetători britanici a dezvoltat o tehnologie inovatoare care ar putea schimba modul în care sângele este stocat şi folosit în situaţii de urgenţă, în zone izolate sau pe câmpurile de luptă. Noua metodă permite congelarea globulelor roşii pentru perioade îndelungate şi pregătirea rapidă pentru transfuzie, reducând semnificativ timpul necesar procesării sângelui.
Cercetătorii au creat un amestec de substanţe crioprotectoare care previn formarea de cristale de gheaţă în interiorul celulelor, fenomen care duce la distrugerea acestora în timpul congelării. Elementul inovator al acestui „cocktail” este utilizarea unor poliamfoliţi, un nou tip de macromolecule care protejează celulele prin blocarea formării gheţii la nivel intracelular.
Studiul, condus de Universităţile Leeds şi Manchester, în colaborare cu compania CryoLogyx, a fost publicat recent în revista Cryobiology.
În prezent, sângele refrigerat are o durată de viaţă limitată la 42 de zile, ceea ce creează probleme logistice majore pentru asigurarea stocurilor, mai ales în zone greu accesibile sau în timpul unor dezastre.
Metoda clasică de congelare foloseşte glicerolul ca agent de protecţie, însă dezgheţarea şi spălarea sângelui tratat cu glicerol durează peste o oră, o întârziere care poate fi fatală în situaţii critice.
Noua tehnologie rezolvă această problemă prin combinarea a trei substanţe: poliamfoliţi, DMSO (dimetilsulfoxid, utilizat frecvent în conservarea celulelor stem) şi trehaloză (un zahăr natural care protejează proteinele şi membranele celulare). Rezultatul, denumit PaDT, permite pregătirea sângelui pentru transfuzie în doar 25 de minute, comparativ cu peste 75 de minute în metoda tradiţională.
Eficienţa PaDT se datorează faptului că fiecare componentă are un rol specific şi complementară celorlalte. Poliamfoliţii acţionează ca un scut protector, împiedicând formarea cristalelor de gheaţă în interiorul celulelor, proces care ar putea distruge globulele roşii în timpul congelării. DMSO pătrunde rapid în celule şi înlocuieşte moleculele de apă, reducând riscul ca acestea să îngheţe şi să deterioreze celulele. În acelaşi timp, trehaloza, un tip de zahăr natural, ajută la menţinerea stabilităţii proteinelor şi membranelor celulare, protejându-le împotriva deshidratării şi stresului produs de temperaturile foarte scăzute. Astfel, combinaţia celor trei substanţe permite conservarea sângelui în condiţii optime şi pregătirea rapidă pentru transfuzie.
În testele efectuate pe unităţi complete de sânge, cercetătorii au obţinut o rată de recuperare a globulelor roşii de 88,7%, în conformitate cu standardele băncilor de sânge (American Association of Blood Banks) şi ale armatei americane. În plus, celulele tratate şi apoi decongelate au prezentat o integritate structurală şi funcţională comparabilă cu sângele proaspăt.
Această reuşită ar putea avea un impact major asupra medicinei de urgenţă. Stocuri mari de sânge congelat ar putea fi păstrate şi distribuite rapid către spitale rurale, zone afectate de dezastre naturale sau unităţi militare, reducând dependenţa de donări constante şi de echipamente sofisticate.
„Ne apropiem de momentul în care sângele va putea fi disponibil la cerere, gata pentru a salva vieţi în orice moment”, a declarat prof. Matthew Gibson de la Universitatea din Manchester, citat într-un comunicat.
Cercetătorii lucrează acum la integrarea metodei în sisteme automate pentru procesarea pe scară largă a sângelui şi investighează aplicarea sa şi în conservarea altor tipuri de celule, precum cele stem şi plachetele sanguine.
Deşi tehnologia este încă în faza experimentală şi nu este aprobată pentru utilizare clinică, ea deschide perspective promiţătoare pentru viitorul medicinei de urgenţă şi al serviciilor de transfuzie.
