Expunerea la substanţe chimice utilizate pe scară largă în produsele de zi cu zi ar putea avea consecinţe importante asupra sănătăţii nou-născuţilor, potrivit unei analize recente. Rezultatele sugerează o legătură între aceste substanţe şi riscul crescut de naştere prematură, cu impact semnificativ la nivel global.
Expunerea la di-2-etilhexilftalat (DEHP), o substanţă folosită pentru a face plasticul mai flexibil, ar fi contribuit la aproximativ 1,97 milioane de naşteri premature în anul 2018, ceea ce reprezintă peste 8% din totalul naşterilor premature la nivel mondial din acel an, potrivit unei analize bazate pe sondaje de pinie publică.
Cercetătorii estimează, de asemenea, că această expunere a fost asociată cu aproximativ 74.000 de decese în rândul nou-născuţilor.
Studiul a fost realizat de cercetători de la NYU Langone Health şi publicat luni, în revista eClinicalMedicine.
DEHP face parte dintr-o clasă de substanţe numite ftalaţi, prezente în cosmetice, detergenţi, produse împotriva insectelor şi alte articole de uz casnic. Aceste substanţe se pot descompune în particule microscopice şi pot pătrunde în organism prin alimentaţie, aer sau praf.
Naşterea prematură este un factor major de risc pentru probleme de dezvoltare şi învăţare pe termen lung şi reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate infantilă, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Analiza oferă prima estimare la nivel mondial a numărului de naşteri premature asociate cu expunerea la DEHP şi identifică regiunile cele mai afectate. Potrivit autorilor, reducerea expunerii, în special în zonele vulnerabile, ar putea contribui la prevenirea naşterilor premature şi a complicaţiilor asociate.
Studii anterioare au asociat expunerea la DEHP cu cancer, boli cardiovasculare şi infertilitate.
Noul studiu estimează că această expunere ar fi contribuit la 1,2 milioane de ani trăiţi cu dizabilitate, indicator care reflectă impactul bolilor şi al problemelor de sănătate cauzate de naşterea prematură.
Impactul nu este distribuit uniform la nivel global. Orientul Mijlociu şi Asia de Sud concentrează aproximativ 54% din povara bolii asociate cu naşterea prematură legată de DEHP, regiuni caracterizate prin dezvoltarea rapidă a industriei plasticului şi niveluri ridicate de deşeuri plastice. Africa reprezintă 26% din problemele de sănătate asociate, dar înregistrează o proporţie mai mare de decese în raport cu numărul total de cazuri, ceea ce reflectă mortalitatea de fond mai ridicată în cazul naşterilor premature.
Pentru realizarea studiului, cercetătorii au estimat nivelul de expunere la DEHP în anul 2018 în 200 de ţări şi teritorii, folosind date din sondaje naţionale din Statele Unite, Europa şi Canada. Pentru regiunile fără date proprii, cercetătoriiau utilizat estimări din studii anterioare. Aceste informaţii au fost corelate cu cercetări existente privind relaţia dintre ftalaţi şi naşterea prematură, precum şi cu date internaţionale privind incidenţa naşterilor premature şi mortalitatea neonatală.
Analiza a fost extinsă şi asupra unui alt ftalat, diizononil ftalat (DiNP), utilizat frecvent ca înlocuitor pentru DEHP. Rezultatele sugerează că DiNP ar putea avea un risc similar, fiind asociat cu aproximativ 1,88 milioane de naşteri premature la nivel mondial. Costurile financiare asociate deceselor neonatale variază de la milioane până la sute de miliarde de euro pentru ambele substanţe.
Autorii atrag atenţia că studiul nu a fost conceput pentru a demonstra o relaţie cauzală directă între DEHP sau DiNP şi naşterea prematură şi nu a inclus toate tipurile de ftalaţi. Din cauza incertitudinilor din date, cercetătorii au analizat un interval de valori posibile. Chiar şi în cele mai prudente estimări, rezultatele indică o povară semnificativă asupra sănătăţii.
Deşi acest tip de analiză la nivel global are limite, studiul oferă o bază importantă pentru cercetări viitoare şi contribuie la înţelegerea impactului pe care substanţele din plastic îl pot avea asupra naşterilor premature la nivel mondial.
