Bullying-ul rămâne o problemă majoră în şcolile din România. Studiile arată că aproape jumătate dintre elevi au fost victime ale agresiunii între colegi. Un număr semnificativ de elevi din România trec printr-o astfel de experienţă, iar consecinţele pot fi vizibile în comportamentul, starea emoţională şi performanţa şcolară a copiilor. Studiile realizate în ultimii ani arată că agresiunea verbală, excluderea socială sau intimidarea sunt experienţe frecvente pentru mulţi elevi.
Date publicate de World Vision România arată că fenomenul este larg răspândit în mediul şcolar. Potrivit organizaţiei, peste jumătate dintre elevi spun că au fost jigniţi sau umiliţi la şcoală, iar fenomenul este şi mai accentuat în mediul rural, unde 9 din 10 copii declară că au fost victime ale bullying-ului la şcoală (World Vision România, 2025). Rezultatele arată că agresiunile verbale, etichetarea sau marginalizarea socială sunt printre cele mai frecvente forme de comportament agresiv între elevi.
Cercetările realizate de Salvaţi Copiii România confirmă amploarea fenomenului. Conform unui studiu publicat în 2025, aproximativ 90% dintre profesori consideră că bullying-ul este prezent în şcolile din România, iar agresiunile verbale şi umilirea între colegi apar cu cea mai mare frecvenţă. Analiza organizaţiei arată că expunerea repetată la astfel de experienţe poate avea efecte serioase asupra dezvoltării emoţionale şi a stării de bine a copiilor (Salvaţi Copiii, 2025).
Un raport al Salvaţi Copiii din octombrie 2025 arată şi el o situaţie mai mult decât alarmantă: 1 din 4 copii (25%) cu vârste 7-17 ani care au ajuns la psihologii organizaţiei în 2023-2025 prezenta o tulburare emoţională (anxietate sau depresie), adesea corelată cu expunerea îndelungată la reţelele de socializare. Mai mult, peste 60% dintre preadolescenţii şi adolescenţii consiliaţi de specialiştii Salvaţi Copiii aveau probleme severe de sănătate mintală, unele cazuri mergând până la tentative de suicid.
În acest context, specialiştii atrag atenţia că experienţele repetate de agresiune pot avea efecte majore asupra dezvoltării emoţionale a copiilor. „Bullying-ul nu este o simplă tachinare între copii. Pentru copilul care este expus constant la umilire, excludere sau intimidare, experienţa devine una profundă şi repetitivă. În timp, copilul poate ajunge să creadă că problema este la el”, explică Dr. Doina Mihaela Tobescu, medic primar neurologie şi psihiatrie pediatrică, Renew Institute.
Semnele care pot indica faptul că un copil este victimă a bullying-ului
Copiii nu povestesc întotdeauna direct despre experienţele lor negative de la şcoală. În multe situaţii, primele semne apar prin schimbări de comportament. „Mulţi copii nu spun acasă că sunt agresaţi. Uneori le este ruşine, alteori se tem că situaţia se va agrava dacă adulţii intervin. Există şi situaţii în care copilul crede că părinţii nu îl pot ajuta”, spune Dr. Doina Mihaela Tobescu.
Printre semnele care pot indica o astfel de experienţă se numără:
- refuzul de a merge la şcoală
- dureri de stomac sau de cap înainte de programul şcolar
- retragerea din activităţi sociale
- iritabilitate sau reacţii emoţionale intense
- scăderea performanţei şcolare
„Copilul începe să evite mediul în care se simte ameninţat. Uneori apar simptome fizice înainte de şcoală sau dorinţa de a rămâne acasă, fără ca părinţii să înţeleagă imediat cauza reală”, explică medicul.
Cum afectează bullying-ul dezvoltarea emoţională?
Experienţele repetate de agresiune pot influenţa modul în care copilul se percepe pe sine, dar şi relaţia cu mediul şcolar. „Dacă un copil este expus constant la umilire sau respingere, ajunge să internalizeze mesajele negative pe care le primeşte. În timp pot apărea anxietatea, scăderea stimei de sine şi sentimentul că nu este acceptat”, afirmă Dr. Doina Mihaela Tobescu. În unele cazuri, aceste experienţe pot duce la retragere socială, dificultăţi de concentrare şi scăderea performanţei şcolare.
Ce pot face părinţii?
Specialiştii recomandă părinţilor să acorde atenţie schimbărilor de comportament şi să creeze un spaţiu sigur în care copilul să poată vorbi despre experienţele sale. „Primul lucru de care are nevoie copilul este să fie ascultat. Dacă reacţia adultului este să minimalizeze situaţia sau să spună «ignoră-i», copilul poate simţi că nu este înţeles”, spune Dr. Doina Mihaela Tobescu.
După clarificarea situaţiei, este importantă colaborarea cu şcoala şi cu profesorii pentru a identifica şi a stopa comportamentele agresive. „Bullying-ul poate avea consecinţe emoţionale serioase, dar intervenţia timpurie poate face o diferenţă majoră. Copiii au nevoie de sprijinul adulţilor pentru a depăşi astfel de experienţe”, subliniază Dr. Doina Mihaela Tobescu, medic primar neurologie şi psihiatrie pediatrică, Renew Institute.
Despre Renew Institute
Renew Institute este o clinică medicală dedicată excelenţei multidisciplinare, cu o echipă de specialişti de renume şi echipamente de ultimă generaţie, dedicat sănătăţii mintale şi dezvoltării emoţionale, care oferă servicii de evaluare şi intervenţie pentru copii, adolescenţi şi familiile acestora.
