Starea de sănătate a mamei în timpul sarcinii are un impact profund asupra dezvoltării viitoare a copilului, inclusiv asupra riscului de a dezvolta tulburări psihice, a constatat un studiu. O echipă de cercetători britanici a descoperit că infecţiile suferite de femei în timpul sarcinii pot produce modificări epigenetice, acele schimbări în modul de activare a genelor, care ar putea creşte riscul de schizofrenie la descendenţi.
Cercetătorii au analizat reacţiile organismului în urma unei infecţii, observând cum acestea pot modifica procesele genetice fără a altera secvenţa ADN-ului.
Studiul, realizat de specialişti de la University of Manchester şi Manchester Metropolitan University şi publicat în revista Molecular Psychiatry, oferă noi dovezi despre mecanismele biologice prin care răspunsul imunitar al mamei la o infecţie poate afecta dezvoltarea creierului fătului.
Schizofrenia este o tulburare psihică severă, caracterizată prin halucinaţii, iluzii şi afectarea funcţiilor cognitive. Deşi cauzele precise rămân necunoscute, studiile epidemiologice au arătat de mult o legătură între infecţiile materne din sarcină şi riscul crescut ca fătul să dezvolte, la maturitate, tulburări de neurodezvoltare.
Pentru a înţelege mai bine aceste procese, cercetătorii britanici au realizat experimente pe modele animale, analizând ţesuturi cerebrale de la pui de şobolan expuşi, în perioada prenatală, la o reacţie imunitară similară celei provocate de infecţii.
Au fost măsurate concentraţiile unor molecule cheie implicate în metilare, proces chimic prin care celulele „activează” sau „dezactivează” anumite gene: S-adenozilmetionina (SAM) şi S-adenozilhomocisteina (SAH). Raportul dintre acestea indică capacitatea globală de metilare a ADN-ului.
Rezultatele au arătat că activarea sistemului imunitar al mamei a modificat raportul SAM/SAH şi a crescut activitatea unor enzime numite metiltransferaze (DNMT), care controlează expresia genelor. Aceste schimbări au fost observate iniţial în cortexul fătului dispărând după naştere, dar reapărând la vârsta adultă, moment în care animalele au prezentat tulburări cognitive similare celor întâlnite la pacienţii cu schizofrenie.
Analizele genetice au identificat o suprapunere între genele afectate de aceste modificări epigenetice şi genele cunoscute ca fiind asociate cu riscul de schizofrenie. Aceste gene sunt implicate în procese esenţiale pentru dezvoltarea creierului şi comunicarea neuronilor.
Autorii studiului consideră că rezultatele obţinute indică faptul că infecţiile suferite de mamă în timpul sarcinii pot produce modificări epigenetice de durată în creierul copilului, care pot creşte riscul de apariţie a tulburărilor psihice la vârsta adultă.
Descoperirea acestor mecanisme deschide noi direcţii de cercetare pentru dezvoltarea unor strategii de prevenţie sau tratamente menite să reducă impactul acestor modificări asupra sănătăţii mintale.
Specialiştii avertizează, că studiul a fost realizat pe modele animale şi că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma aceste mecanisme la oameni. Totuşi, datele obţinute oferă o explicaţie biologică solidă pentru legătura observată de decenii între infecţiile din timpul sarcinii şi riscul crescut de schizofrenie.
