O echipă internaţională de cercetători a identificat o nouă boală rară cauzată de o mutaţie genetică, deschizând calea pentru o mai bună înţelegere a tulburărilor neurologice cauzate de dezechilibrele energetice ale celulelor. Această neuropatie motorie şi senzorială rară afectează neuronii motori şi controlul muscular.
Afecţiunea, denumită sindromul axonopatiei prin mutaţie în NAMPT (MINA), este provocată de o variaţie genetică rară a proteinei NAMPT, esenţială pentru producerea şi utilizarea energiei la nivel celular. Când această proteină nu funcţionează normal, celulele nu pot genera suficientă energie pentru a rămâne sănătoase, ceea ce duce în timp la deteriorarea şi moartea acestora.
Boala afectează în special neuronii motori - celulele nervoase care controlează mişcarea muşchilor - ceea ce duce treptat la pierderea forţei musculare, dificultăţi de mers şi coordonare, iar în timp pot apărea deformări ale picioarelor.
Simptomele se agravează progresiv, iar în formele severe pacienţii pot ajunge să depindă de scaunul cu rotile.
„Deşi mutaţia este prezentă în toate celulele corpului, pare să afecteze în mod deosebit neuronii motori, care au fibre nervoase lungi şi necesită multă energie pentru a transmite semnalele de mişcare”, a explicat profesorul Shinghua Ding, de la Universitatea din Missouri, Statele Unite, coordonatorul studiului.
Descoperirea, marchează rezultatul mai multor ani de cercetări asupra rolului proteinei NAMPT în sănătatea sistemului nervos.
Într-un studiu anterior, publicat în 2017, prof. Ding a demonstrat că deficitul de NAMPT în celulele nervoase provoacă paralizie şi simptome similare sclerozei laterale amiotrofice (SLA). Acele rezultate au atras atenţia unui genetician din Europa, care a contactat echipa americană după ce a observat doi pacienţi cu slăbiciune musculară şi probleme de coordonare fără cauză identificată. Analizând celulele celor doi pacienţi şi realizând un model experimental pe şoareci, cercetătorii au descoperit aceeaşi mutaţie în gena NAMPT, confirmând legătura cu boala.
Interesant este faptul că, deşi şoarecii purtători ai mutaţiei nu prezentau simptome vizibile, celulele lor nervoase aveau aceleaşi anomalii interne observate la nivel celular uman.
„Acest lucru arată cât de important este să studiem celulele umane, pentru că modelele animale pot orienta cercetarea, dar numai celulele pacienţilor dezvăluie cu exactitate mecanismele bolii”, a subliniat prof. Ding.
În prezent, nu există un tratament pentru sindromul MINA, însă echipa de cercetare explorează metode experimentale pentru a stimula producerea de energie în celulele nervoase afectate.
Studiul, publicat în revista Science Advances, oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care defectele metabolismului energetic celular pot conduce la degenerarea neuronală şi evidenţiază importanţa cercetării fundamentale, respectiv studiile de bază menite să înţeleagă mecanismele biologice esenţiale din spatele funcţionării celulelor şi genelor, în identificarea cauzelor bolilor genetice rare.
