Un nou studiu, realizat de cercetători din Coreea de Sud, indică faptul că persoanele care suferă de sindrom de apnee obstructivă de somn (SAOS), moderat sau sever, prezintă un risc mai mare de a dezvolta microhemoragii cerebrale - mici leziuni vizibile la imagistica prin rezonanţă magnetică (RMN) - şi considerate semne timpurii de afectare vasculară a creierului. Apneea obstructivă de somn ar putea deveni astfel o prioritate pentru diagnostic şi tratament precoce, iar intervenţia asupra acestei tulburări ar putea contribui la reducerea riscului ulterior de AVC (accident vascular cerebral) şi demenţă la persoanele vârstnice.
Sstudiul a analizat o cohortă de adulţi de vârstă mijlocie şi vârstnici dintr-o comunitate coreeană, care au fost monitorizaţi pe termen lung prin polisomnografie, o investigaţie efectuată la domiciliu pentru analiza somnului, şi RMN cerebral.
Un număr de 1.441 de participanţi fără antecedente de boli cerebrovasculare sau cardiovasculare şi fără microhemoragii la momentul iniţial au fost incluşi în analiză.
Dintre aceştia, 812 nu prezentau apnee obstructivă de somn, 436 aveau formă uşoară, iar 193 prezentau forme moderate sau severe.
Severitatea apneei a fost evaluată prin indicele apnee-hipopnee (numărul de episoade de oprire parţială sau totală a respiraţiei pe oră de somn): 0–4,9 pentru absenţa bolii, 5,0–14,9 pentru forme uşoare şi peste 15 pentru forme moderate sau severe.
Microhemoragiile cerebrale au fost definite ca zone mici, sub 10 mm, cu semnal scăzut pe RMN, identificate de un medic radiolog care nu cunoştea statutul privind apneea de somn a participanţilor.
După patru ani, incidenţa cumulativă a microhemoragiilor a fost de 1,85% la persoanele fără apnee, 1,61% la cele cu formă uşoară şi 4,66% la cele cu apnee moderată sau severă.
După opt ani, valorile au crescut la 3,33%, 3,21% şi, respectiv, 7,25%.
Analizele statistice au arătat că riscul relativ de a dezvolta microhemoragii a fost de peste două ori mai mare la persoanele cu apnee moderată sau severă, comparativ cu cele fără apnee, diferenţă care s-a menţinut chiar şi după ajustarea pentru alţi factori precum fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul sau dislipidemie - o afecţiune caracterizată prin niveluri anormale de grăsimi (lipide) în sânge, cum ar fi un nivel crescut de colesterol LDL („rău”) şi/sau trigliceride, sau un nivel scăzut de colesterol HDL („bun”).
Cercetătorii au investigat şi posibila influenţă a factorilor genetici, în special a prezenţei genei APOE-ε4, asociată cu vulnerabilitate cerebrovasculară şi risc crescut de demenţă.
Dintre participanţii testaţi genetic, 18,98% erau purtători ai acestei variante genetice. Chiar şi după includerea acestui parametru în modelul statistic, legătura dintre apneea de somn moderată/severă şi apariţia microhemoragiilor a rămas semnificativă, cu un risc relativ de aproape trei ori mai mare.
Autorii studiului, publicat recent în revista JAMA Network Open, consideră că rezultatele evidenţiază o asociere independentă între sindromul de apnee obstructivă de somn şi apariţia microhemoragiilor cerebrale, care devine mai pronunţată în timp, şi subliniază, totodată, importanţa depistării şi tratării acestei tulburări frecvent subdiagnosticate, pentru protejarea sănătăţii pe termen lung a creierului.
