O nouă cale prin care celulele creierului îşi pot produce energia ar putea deschide drumul către tratamente inovatoare pentru bolile neurologice. Cercetătorii au descoperit un mecanism surprinzător prin care celulele nervoase pot utiliza şi grăsimi pentru a-şi genera energia, nu doar zahăr, cum se credea până acum. Descoperirea ar putea deschide drumul către noi terapii pentru afecţiuni neurologice grave care afectează comunicarea dintre celulele creierului.
O echipă internaţională de la Universitatea din Queensland (Australia) şi Universitatea din Helsinki (Finlanda) a demonstrat că neuronii pot folosi lipide (grăsimi) drept sursă de energie, contrazicând teoria conform căreia aceştia depind exclusiv de glucoză.
Mai mult, atunci când necesarul energetic al creierului creşte, neuronii pot produce propriile grăsimi prin reciclarea unor componente celulare interne, un proces dependent de o proteină vitală numită DDHD2.
Într-o boală genetică rară denumită paraplegie spastică ereditară tip 54 (HSP54), această proteină nu mai funcţionează normal. Lipsa activităţii DDHD2 face ca neuronii să nu mai poată genera lipidele necesare, ceea ce perturbă comunicarea dintre celulele nervoase şi duce la degradarea progresivă a funcţiilor motorii şi cognitive, chiar de la vârste fragede.
Recentul studiu aduce însă o rază de speranţă: cercetătorii au reuşit, în experimente de laborator, să restabilească activitatea neuronală prin suplimentarea cu acizi graşi specifici.
În doar 48 de ore, celulele afectate şi-au recăpătat capacitatea de a produce energie şi de a funcţiona normal.
„Este o descoperire cu adevărat transformatoare. Am demonstrat că neuronii sănătoşi folosesc grăsimile, nu doar zahărul, drept sursă principală de energie, iar atunci când această cale metabolică este blocată, cum se întâmplă în cazul HSP54, putem interveni pentru a repara daunele”, a declarat dr. Merja Joensuu, coordonatoarea studiului din cadrul Australian Institute for Bioengineering and Nanotechnology, citată într-un comunicat.
Următorul pas va fi testarea siguranţei şi eficienţei acestor terapii bazate pe acizi graşi în modele preclinice, pentru a evalua dacă metoda poate fi aplicată ulterior şi la oameni.
Cercetătorii cred că mecanismul descoperit ar putea avea implicaţii şi pentru alte boli neurologice, în care producţia de energie la nivelul creierului este afectată.
„Vom continua cercetările folosind tehnologii neinvazive de imagistică cerebrală pentru a accelera dezvoltarea unor potenţiale terapii. Această descoperire nu doar că rescrie manualele de neurobiologie, ci are potenţialul de a schimba vieţi”, a adăugat dr. Giuseppe Balistreri, de la Universitatea din Helsinki.
Studiul, publicat în revista Nature Metabolism, oferă o perspectivă complet nouă asupra modului în care creierul îşi poate recăpăta capacitatea de a produce energie atunci când resursele sale obişnuite sunt compromise.
