O nouă tehnică cu ultrasunete deschide perspective promiţătoare pentru tratarea în viitor a unor boli cerebrale devastatoare, precum Alzheimer, Parkinson şi depresia. Cercetători din Zurich şi New York au dezvoltat o metodă bazată pe ultrasunete care poate influenţa reţelele neuronale. Procedura este neinvazivă şi se poate efectua prin aplicarea dispozitivului direct pe suprafaţa craniului. În perspectivă, această tehnologie ar putea fi utilizată pentru dezvoltarea unor tratamente destinate tulburărilor neurologice şi psihiatrice.
În premieră, o nouă tehnică cu ultrasunete le permite cercetătorilor să stimuleze simultan mai multe zone ale creierului. Această inovaţie deschide noi perspective pentru tratarea, în viitor, a unor boli cerebrale devastatoare, precum Alzheimer, Parkinson şi depresia.
În ultimii ani, cercetările în domeniul neuroştiinţelor au început să exploreze potenţialul ultrasunetelor de intensitate scăzută pentru a influenţa activitatea cerebrală.
O echipă de la ETH Zurich, Universitatea din Zurich şi Universitatea din New York a dezvoltat o tehnologie nouă, care permite stimularea simultană a mai multor puncte bine definite din creier, deschizând noi perspective pentru tratamentul unor boli neurologice.
Studiul, publicat în revista Nature Biomedical Engineering, descrie modul în care dispozitivul creat poate activa reţele neuronale prin ultrasunete focalizate, fără a fi necesară o intervenţie chirurgicală. Procedura este complet neinvazivă, fiind realizată prin aplicarea aparatului pe suprafaţa craniului.
În experimentele de laborator şi testele pe şoareci, cercetătorii au folosit o „cască” dotată cu sute de traductoare ultrasonice, capabile să genereze unde care se suprapun pentru a forma puncte de stimulare precis definite, asemănătoare principiului hologramelor optice.
Un avantaj al acestei metode este faptul că permite activarea mai multor regiuni cerebrale în acelaşi timp, folosind intensităţi mai reduse decât stimularea tradiţională. Astfel, riscul de efecte adverse este diminuat, deoarece ultrasunetele de intensitate mare pot provoca supraîncălzirea ţesuturilor sau leziuni vasculare. Cercetătorii consideră că efectele se bazează atât pe mici variaţii de temperatură la nivelul zonelor stimulate, cât şi pe influenţa mecanică asupra proteinelor canal de pe suprafaţa neuronilor, care reglează transportul de ioni. Totuşi, mecanismele exacte rămân încă de clarificat.
Pe lângă stimularea neuronală, tehnologia permite şi vizualizarea activării reţelelor cerebrale prin metode imagistice, oferind astfel un dublu avantaj: control şi monitorizare în timp real.
Deocamdată, studiul s-a concentrat pe dezvoltarea tehnologică, nu pe aplicarea clinică. Următoarele etape vizează testarea metodei pe modele animale de boli neurologice precum Alzheimer, epilepsie, tremor, dar şi afecţiuni precum depresia, Parkinson sau recuperarea după accident vascular cerebral.
Profesorul Daniel Razansky, coordonatorul studiului la Zurich, subliniază că testele pe animale sunt esenţiale în această etapă, pentru a înţelege mecanismele şi pentru a garanta siguranţa şi eficienţa înainte de aplicarea pe pacienţi umani.
Cercetarea a fost sprijinită financiar de Institutele Naţionale de Sănătate/National Institutes of Health (NIH), din Statele Unite, însă restricţiile recente privind colaborările internaţionale au pus în dificultate continuarea proiectului în acelaşi cadru.
Această inovaţie marchează un pas important în dezvoltarea unor terapii neinvazive pentru bolile neurologice, prin combinarea stimulării ţintite cu ultrasunete cu tehnici de imagistică cerebrală, ceea ce ar putea transforma în viitor abordarea clinică a unor afecţiuni greu de tratat.
