Stresul nu are doar efecte psihologice, un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Penn State (Penn State) arată că acesta poate modifica fluxul sanguin cerebral, afectând funcţionarea neuronilor şi sănătatea creierului. Cercetarea oferă o nouă perspectivă asupra modului în care stresul ar putea contribui la apariţia bolilor neurodegenerative, precum Alzheimer sau demenţa.
Echipa de la Penn State a identificat un tip rar de neuron, numit nNOS de tip 1, extrem de sensibil la stresul indus de anxietate. Deşi aceşti neuroni reprezintă mai puţin de 1% din totalul celor aproximativ 80 de miliarde de neuroni din creier, ei par să joace un rol esenţial în reglarea fluxului sanguin şi a activităţii electrice neuronale. Eliminarea acestor celule la şoareci a dus la o scădere semnificativă a circulaţiei sanguine şi a activităţii cerebrale, demonstrând importanţa lor pentru funcţionarea normală a creierului.
Studiul echipei de la Penn State a fost publicat marţi, în revista eLife.
Profesorul Patrick Drew, coordonatorul studiului, explică faptul că în cortexul somatosenzorial - zona care procesează senzaţii precum atingerea şi temperatura - aceşti neuroni nNOS reglează dilatarea şi constricţia spontană a arterelor şi venelor cerebrale.
Acest fenomen, numit „oscilaţie spontană”, asigură mişcarea constantă a fluidelor în creier. Eliminarea neuronilor nNOS a redus semnificativ amplitudinea acestor oscilaţii, afectând mecanismul natural de autoreglare a fluxului sanguin.
Studiul arată, de asemenea, că aceşti neuroni sunt extrem de fragili. Expunerea la stres mental intens poate duce la moartea acestora, ceea ce ar putea explica legătura observată între stresul cronic, reducerea fluxului sanguin cerebral şi deteriorarea cognitivă asociată cu vârsta.
Autorii subliniază că, deşi îmbătrânirea este un factor major în declinul funcţiei cerebrale, pierderea acestor neuroni din cauza stresului ar putea fi un factor de mediu ignorat până acum în sănătatea creierului.
Pentru a analiza efectele pierderii acestor celule, cercetătorii au injectat şoarecii cu o combinaţie de saporină - o proteină toxică ce distruge neuronii - şi un lanţ de aminoacizi capabil să recunoască markerii genetici specifici neuronilor nNOS de tip 1. Astfel, echipa a reuşit să elimine selectiv doar aceste celule, fără a afecta altele.
Tipul de neuron vizat de echipă, nNOS de tip 1, evidenţiat cu galben în imaginea de mai sus, este rar în comparaţie cu alţi neuroni din creier. Cercetătorii au reuşit să elimine sistematic aceşti neuroni din creier, obţinând astfel informaţii esenţiale despre rolul pe care îl îndeplinesc. Credit: Patrick Drew, Penn State, 11 noiembrie 2025
După procedură, au fost măsurate modificările în activitatea electrică a creierului, dilatarea pupilei şi mişcările vibriselor (mustăţilor). Rezultatele au arătat o scădere accentuată a fluxului sanguin şi a activităţii neuronale, mai ales în timpul somnului, sugerând că aceşti neuroni pot fi implicaţi şi în menţinerea funcţiilor cerebrale în timpul somnului.
Deşi studiul s-a bazat pe modele animale, autorii afirmă că fiziologia creierului de şoarece este suficient de similară cu cea umană pentru a permite extrapolarea unor concluzii preliminare.
Cercetătorii intenţionează să dezvolte în continuare această metodă pentru a studia efectele pierderii neuronilor nNOS şi posibila lor legătură cu riscul genetic de boli neurodegenerative.
Rezultatele subliniază ideea că stresul cronic nu afectează doar starea psihică, ci poate avea consecinţe directe asupra funcţionării fizice a creierului, prin alterarea microcirculaţiei sanguine şi a reţelelor neuronale.
