Un proces celular abia vizibil ar putea juca un rol mult mai important decât se credea în declanşarea bolii Alzheimer, sugerează un nou studiu realizat de cercetători din Danemarca. Descoperirea oferă o perspectivă nouă asupra modului în care anumite mutaţii genetice afectează comunicarea dintre celulele creierului şi pot contribui la apariţia formelor ereditare de demenţă.
Potrivit echipei de la Universitatea Aarhus, o mutaţie prezentă la unii pacienţi cu demenţă perturbă producerea exozomilor - acele particule microscopice prin care celulele transmit mesaje şi stimulează activitatea altor celule. Exozomii sunt atât de mici încât milioane ar încăpea pe vârful unui bob de orez, însă au un rol esenţial în menţinerea funcţionării normale a creierului.
Cercetătorii au analizat funcţia Sorl1, una dintre cele patru gene asociate formelor ereditare de Alzheimer. Această genă codifică proteina SORLA, importantă pentru sănătatea neuronilor. Atunci când proteina este afectată de o mutaţie, riscul de Alzheimer creşte.
Studiul arată că, în celulele care conţin această mutaţie, producţia de exozomi scade cu aproximativ 30%, iar particulele formate sunt mult mai puţin eficiente în stimularea creşterii şi maturării celulelor învecinate - cu până la 50% mai puţin eficiente faţă de celulele care produc o formă normală a proteinei.
Autorii studiului subliniază că aceste deficienţe ar putea avea un impact direct asupra mecanismelor de protecţie şi regenerare din creier, în special în cazul microgliei, celulele imune cerebrale. O producţie redusă sau de calitate slabă a exozomilor poate contribui astfel la degradarea progresivă a funcţiilor cognitive.
Pe termen lung, cercetătorii speră ca aceste rezultate să deschidă direcţii noi de tratament.
Printre ipotezele explorate se numără stimularea funcţiei proteinei SORLA pentru a îmbunătăţi producţia de exozomi sau activarea altor receptori celulari deja cunoscuţi, capabili să susţină acest proces.
Boala Alzheimer rămâne cea mai frecventă formă de demenţă asociată înaintării în vârstă. Aceste recente descoperiri ar putea contribui la înţelegerea mai profundă a proceselor biologice implicate în bolile neurodegenerative şi la dezvoltarea unor potenţiale strategii viitoare de tratament.
Rezultatele cercetării au fost publicate recent, în revista Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association.
