Creierul ar putea dispune de un mecanism propriu prin care să limiteze acumularea plăcilor toxice asociate bolii Alzheimer. Un nou studiu preclinic arată că activarea unei proteine cheie poate transforma celulele de susţinere ale creierului în agenţi eficienţi de curăţare a depozitelor toxice de beta-amiloid şi poate proteja funcţia cognitivă.
Cercetătorii de la Baylor College of Medicine au identificat un proces natural prin care creierul poate elimina plăcile de amiloid deja formate, într-un studiu realizat pe modele murine de Alzheimer. Aceste plăci, formate din proteina beta-amiloid, sunt un semn distinctiv al bolii şi sunt strâns legate de pierderea memoriei.
Astfel, echipa a descoperit că astrocitele, celule stelate esenţiale pentru funcţionarea normală a creierului, îşi pot intensifica capacitatea de a curăţa depozitele toxice atunci când producţia proteinei Sox9 este crescută.
Sox9 este o proteină de reglare care controlează numeroase gene implicate în funcţionarea astrocitelor odată cu înaintarea în vârstă. Cercetătorii au urmărit să înţeleagă modul în care aceste schimbări influenţează evoluţia bolii Alzheimer. Manipulând expresia genei Sox9, ei au analizat impactul asupra comportamentului astrocitelor atât în creierul îmbătrânit, cât şi în modele murine cu caracteristici ale bolii, inclusiv plăci de beta-amiloid deja formate şi afectare cognitivă.
Un element important al studiului a fost utilizarea unor modele animale care prezentau deja declin cognitiv, o situaţie mai apropiată de realitatea clinică. Cercetătorii au mărit sau au redus activitatea genei Sox9 şi au monitorizat timp de şase luni capacitatea fiecărui animal de a recunoaşte obiecte sau medii familiare. La final, creierele au fost analizate pentru a evalua nivelul plăcilor amiloide.
Creşterea expresiei Sox9 a avut efecte marcante: a stimulat activitatea şi complexitatea astrociţilor, a îmbunătăţit capacitatea acestora de a îngloba şi elimina depozitele amiloide şi a protejat funcţiile cognitive ale animalelor.
În schimb, reducerea Sox9 a accelerat formarea plăcilor şi a diminuat eficienţa mecanismelor de curăţare a creierului. Autorii studiului descriu astroctele astfel activate ca pe un „aspirator biologic” capabil să reducă încărcătura toxică de amiloid.
Această abordare reprezintă o schimbare de perspectivă în cercetarea bolii Alzheimer, unde majoritatea terapiilor experimentale se concentrează fie pe neuroni, fie pe prevenirea formării plăcilor de beta-amiloid.
Studiul sugerează că susţinerea capacităţilor naturale ale astrocitelor ar putea constitui o strategie complementară, cu potenţial în încetinirea declinului cognitiv.
Descoperirile oferă o nouă direcţie promiţătoare pentru dezvoltarea unor tratamente care să valorifice rolul celulelor gliale în combaterea bolilor neurodegenerative. Cercetătorii subliniază însă că sunt necesare studii suplimentare pentru a înţelege modul în care proteina Sox9 funcţionează în creierul uman şi dacă un astfel de mecanism poate fi exploatat terapeutic.
Rezultatele au fost publicate vineri, în revista Nature Neuroscience.
