Un bărbat din Canada şi-a redobândit vederea după două decenii de orbire parţială, datorită unei intervenţii chirurgicale rare, în care propriul său dinte a fost folosit pentru a reconstrui funcţia corneei. Procedura, efectuată de o echipă de specialişti de la University of British Columbia, este considerată ultima opţiune pentru pacienţii la care transplanturile de cornee eşuează.
Bărbatul şi-a pierdut vederea la vârsta de 13 ani, după o reacţie severă la ibuprofen. Reacţia a fost cauzată de sindromul Stevens-Johnson, o afecţiune rară şi uneori fatală, declanşată de medicamente sau infecţii, care produce inflamaţie severă la nivelul pielii şi mucoaselor, inclusiv al ochilor.
Acesta a intrat în comă timp de 27 de zile, şi-a pierdut complet un ochi din cauza unei infecţii şi a rămas cu o vedere extrem de redusă la celălalt ochi. În următorii 20 de ani, a trecut prin aproximativ 50 de intervenţii chirurgicale, în special transplanturi de cornee, însă niciuna nu a reuşit să-i redea vederea în mod stabil.
În februarie 2024, medicul chirurg oftalmolog dr. Greg Moloney a decis să încerce o procedură rară numită osteo-odonto-keratoproteză (OOKP).
Procedura implică extracţia unui canin care este apoi prelucrat şi combinat cu o lentilă optică din plexiglas (PMMA). Structura astfel obţinută este implantată iniţial în obrazul pacientului, pentru a permite ţesuturilor să crească în jurul acesteia, iar ulterior este transferată în ochi, înlocuind corneea deteriorată şi permiţând astfel luminii să ajungă la retină şi să restabilească vederea. Ţesutul din interiorul gurii este folosit pentru a acoperi dispozitivul, rezultând o suprafaţă oculară funcţională.
Această metodă este utilizată doar atunci când transplanturile tradiţionale eşuează, deoarece corpul acceptă mai bine propriul ţesut, iar structura dintelui este suficient de rezistentă pentru a susţine lentila.
Intervenţia este extrem de complexă, desfăşurându-se în două etape şi putând dura peste 12 ore. La nivel mondial, doar câţiva chirurgi sunt pregătiţi să o realizeze.
Pentru ca vederea să poată fi restabilită, retina şi nervul optic trebuie să fie sănătoase. În cazul canadianului, procedura a decurs fără complicaţii: dintele a fost extras în februarie, structura a fost implantată în ochi în iunie, iar ultima intervenţie de ajustare a avut loc pe 5 august. Pe 13 august, pacientul a fost echipat cu ochelari speciali, obţinând o acuitate vizuală de 20/30, ceea ce înseamnă că poate vedea detalii la 6 metri distanţă pe care o persoană cu vedere perfectă le vede la 9 metri.
Dr. Moloney a subliniat că această tehnică este o soluţie extremă, rezervată persoanelor care au epuizat toate celelalte opţiuni.
Dr. Greg Moloney (stânga) şi Brent Chapman discută înainte de a doua etapă a intervenţiei chirurgicale. Foto: Phil Chapman.
În cazul sindromului Stevens-Johnson, inflamaţia severă distruge celulele stem limbale, localizate la nivelul limbusului, responsabile pentru generarea şi reînnoirea constantă a epiteliului corneean. Acestea sunt celule stem adulte prezente în cornee, într-o zonă de ţesut de tranziţie între cornee şi conjunctivă, joncţiunea dintre cornee şi sclera (limbul) - stratul exterior, albicios, fibros şi rezistent al globului ocular, care formează aproximativ 80% din peretele ochiului, oferindu-i protecţie şi susţinere.
Rolul principal al acestor celule este de a regenera constant epiteliul corneei, funcţionând ca o sursă de celule noi pentru a menţine sănătatea şi transparenţa suprafeţei oculare (corneei). Aceste celule sunt cruciale pentru prevenirea deteriorării şi pentru repararea leziunilor la nivelul corneei. Fără ele, corneea se opacifiază şi devine similară cu ţesutul cutanat (pielii), blocând complet lumina. În aceste cazuri, transplanturile clasice sunt respinse imediat de organism, iar singura şansă de a reda vederea rămâne această intervenţie inovatoare.
După operaţie, bărbatul a descris momentul în care şi-a putut privi în ochi, pentru prima dată familia, după două decenii. „Nu am mai avut contact vizual real cu nimeni de 20 de ani. Acum pot visa din nou şi îmi pot face planuri fără teama constantă de complicaţii”, a declarat Brent Chapman.
Această realizare medicală oferă speranţă pacienţilor cu boli oculare severe, demonstrând că tehnologiile inovatoare şi expertiza chirurgicală pot reda nu doar vederea, ci şi conexiunea umană pierdută.
