Creşterea explozivă a cazurilor de cancer hepatic ameninţă să devină una dintre cele mai grave crize de sănătate publică ale deceniilor următoare. Experţii solicită o intervenţie globală rapidă pentru combaterea hepatitei, consumului de alcool şi obezităţii, în contextul în care noile date arată că, deşi cazurile de cancer hepatic prevenibil sunt în creştere, o combinaţie eficientă de politici publice, măsuri preventive şi informare a populaţiei ar putea salva milioane de vieţi.
Cazurile de cancer hepatic sunt în creştere, însă experţii afirmă că acest trend nu este inevitabil.
O nouă analiză publicată, luni, cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hepatitei (World Hepatitis Day), de către un grup internaţional de experţi în cancer hepatic, în revista medicală The Lancet, arată că trei din cinci cazuri de cancer hepatic la nivel mondial sunt legate de factori de risc care pot fi preveniţi.
Printre aceştia se numără hepatitele virale, consumul de alcool şi o ameninţare din ce în ce mai frecventă, dar adesea trecută cu vederea: boala hepatică asociată obezităţii.
Fără intervenţii urgente, numărul cazurilor de cancer hepatic este estimat să se dubleze aproape, de la 870.000 în 2022 la 1,52 milioane în 2050, în timp ce decesele anuale ar putea creşte de la 760.000 la 1,37 milioane.
Însă experţii susţin că milioane de vieţi pot fi salvate prin prevenţie ţintită şi reforme în politicile de sănătate publică.
Cancerul hepatic „este unul dintre cele mai dificile tipuri de cancer de tratat, cu rate de supravieţuire la cinci ani cuprinse între aproximativ 5% şi 30%”, a declarat Jian Zhou, profesor la Universitatea Fudan din China şi preşedinte al comisiei Lancet.
„Există riscul să asistăm la o dublare a numărului de cazuri şi decese cauzate de cancerul hepatic în următorii 25 de ani, dacă nu se iau măsuri urgente pentru a inversa această tendinţă”, a avertizat Zhou, citat într-un comunicat.
Cancerul hepatic poate fi prevenit în 60% din cazuri
Cancerul hepatic, odinioară considerat o consecinţă aproape exclusivă a hepatitelor virale şi a consumului cronic de alcool, este redefinit de noi date epidemiologice.
Astfel, noile cercetări arată că obezitatea şi bolile metabolice ale ficatului contribuie tot mai mult la apariţia acestei boli.
Analiza recentă atrage atenţia asupra unei schimbări alarmante: boala hepatică asociată cu disfuncţia metabolică (MASLD) şi forma sa severă, steatohepatită asociată disfuncţiei metabolice (MASH), o boală gravă în care celulele adipoase se acumulează în ficat, provocând inflamaţie cronică, devin cauze dominante ale cancerului hepatic, în special în contextul creşterii epidemiei de obezitate.
Această tendinţă necesită o regândire urgentă a strategiilor de screening, prevenţie şi intervenţie la nivel global, o provocare directă pentru medicii şi specialiştii din sănătate publică.
În analiză recentă, experţii estimează că cel puţin 60% dintre cazurile de cancer hepatic pot fi prevenite prin controlul factorilor de risc modificabili, inclusiv virusul hepatitei B (VHB), virusul hepatitei C (VHC), MASLD şi alcoolul.
MASH, o formă severă de MASLD, este cauza cu cea mai rapidă creştere a cancerului hepatic la nivel global, urmată de alcool.
Analiza prognozează că proporţia cazurilor de cancer hepatic asociate cu MASH va creşte de la 8% în 2022 la 11% în 2050, iar cazurile asociate cu alcoolul vor creşte de la 19% în 2022 la 21% în 2050.
În schimb, proporţia cazurilor de cancer hepatic legate de VHB este aşteptată să scadă de la 39% în 2022 la 37% în 2050, în timp ce cazurile legate de VHC vor scădea de la 29% la 26% în aceeaşi perioadă.
Un factor de risc în creştere: MASLD
Se estimează că aproximativ o treime din populaţia lumii are o formă de boală hepatică asociată cu disfuncţia metabolică. Totuşi, doar 20 până la 30% dintre pacienţii cu MASLD dezvoltă forma mai severă a afecţiunii cu inflamaţie şi leziuni hepatice - steatohepatită asociată disfuncţiei metabolice (MASH).
Rata cancerului hepatic asociat cu MASLD este de aşteptat să crească în următorul deceniu, în special în Statele Unite ale Americii, Europa şi Asia, pe fondul creşterii ratelor de obezitate.
În Statele Unite, prevalenţa MASLD continuă să crească în paralel cu epidemia de obezitate; până în 2040, peste 55% dintre adulţii americani ar putea avea MASLD, estimează raportul.
„Cancerul hepatic era considerat cândva o boală care apărea în principal la pacienţii cu hepatite virale sau boli hepatice cauzate de alcool. În prezent, creşterea accelerată a ratei obezităţii devine un factor de risc tot mai semnificativ pentru cancerul hepatic, în special din cauza acumulării tot mai frecvente de grăsime în exces la nivelul ficatului. O abordare pentru identificarea pacienţilor cu risc crescut de cancer hepatic ar fi introducerea screeningului pentru leziunile hepatice în practica medicală de rutină pentru pacienţii cu risc crescut de MASLD, cum ar fi persoanele cu obezitate, diabet şi boli cardiovasculare. Profesioniştii din domeniul sănătăţii ar trebui, totodată, să includă consilierea pentru un stil de viaţă sănătos în practica medicală de rutină, pentru a-i susţine pe pacienţi în adoptarea unei alimentaţii echilibrate şi a unei activităţi fizice regulate. Mai mult, factorii de decizie politică trebuie să promoveze medii alimentare sănătoase prin politici precum taxele pe zahăr şi etichetarea clară a produselor bogate în grăsimi, sare şi/sau zahăr”, a declarat unul dintre autorii raportului, prof. Hashem B El-Serag, de la Baylor College of Medicine (SUA).
Ţinte şi recomandări globale
Experţii apreciază că, dacă statele reuşesc să diminueze incidenţa cancerului hepatic cu un ritm anual cuprins între 2 şi 5% până în anul 2050, acest efort ar putea preveni între 9 şi 17 milioane de cazuri noi şi ar putea salva între 8 şi 15 milioane de vieţi.
Având în vedere că un număr fără precedent de pacienţi trăiesc astăzi cu cancer hepatic, dincolo de măsurile de prevenţie, se impune cu urgenţă intensificarea cercetării şi acordarea unei atenţii sporite acestor persoane, în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii, avertizează aceştia.
Raportul sugerează mai multe strategii pentru reducerea poverii globale a cancerului hepatic, printre care:
- Guvernele ar trebui să intensifice eforturile de creştere a vaccinării VHB - cum ar fi impunerea vaccinului în ţările cu prevalenţă ridicată - şi implementarea screeningul universal pentru VHB la adulţii de peste 18 ani, împreună cu screeningul ţintit pentru VHC în zonele cu risc ridicat, bazat pe eficienţa costurilor.
- Factorii de decizie politică ar trebui să introducă un preţ minim pe unitatea de alcool, să impună etichete de avertizare clare şi să reglementeze strict publicitatea băuturilor alcoolice.
- Autorităţile naţionale de sănătate şi programele de control al cancerului ar trebui să acorde prioritate investiţiilor în campanii de informare publică şi în resurse pentru depistare precoce.
- Organizaţiile profesionale şi industria farmaceutică ar trebui să colaboreze pentru a reduce diferenţele dintre regiunile estice şi occidentale în managementul clinic al cancerului hepatic.
- Spitalele şi organizaţiile profesionale ar trebui să ofere instruire în îngrijiri paliative, cu scopul de a integra îngrijirile paliative în fazele timpurii pentru pacienţii care au nevoie.
„Este imperativ să creştem nivelul de conştientizare în societate cu privire la amploarea şi gravitatea tot mai accentuată a cancerului hepatic. Comparativ cu alte tipuri de cancer, cancerul hepatic este foarte greu de tratat, dar are factori de risc mai bine definiţi, ceea ce permite strategii clare de prevenţie. Cu eforturi comune şi continue, credem că multe dintre cazurile de cancer hepatic pot fi prevenite, iar supravieţuirea şi calitatea vieţii pacienţilor cu cancer hepatic se pot îmbunătăţi considerabil”, a adăugat autoarea raportului, prof. Valérie Paradis, de la Spitalul Beaujon (Franţa).
