O echipă de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi Harvard a dezvoltat un nou tip de celule imune modificate genetic pentru a fi capabile să elimine cancerul fără a fi recunoscute şi respinse de organism. Reuşita deschide calea către terapii „gata de administrare”, care ar putea fi folosite imediat după diagnostic, reducând semnificativ timpul necesar pentru tratamentele personalizate actuale.
Una dintre cele mai noi arme dezvoltate de oamenii de ştiinţă împotriva cancerului este un tip de celulă imună modificată genetic, cunoscută sub numele de celule CAR-NK (chimeric antigen receptor - natural killer). Asemenea celulelor CAR-T, acestea pot fi programate să atace în mod specific celulele canceroase.
Cercetătorii de la MIT şi Harvard Medical School au dezvoltat acum o nouă metodă de a proiecta celulele CAR-NK, care le face mult mai puţin susceptibile să fie respinse de sistemul imunitar al pacientului, un obstacol frecvent în cazul acestui tip de tratament.
Noua versiune a celulelor CAR-NK combină precizia celulelor T modificate genetic cu puterea naturală a celulelor ucigaşe NK - componente esenţiale ale sistemului imunitar, responsabile de distrugerea celulelor canceroase şi a celor infectate viral.
În studiul publicat miercuri, în revista Nature Communications, echipa descrie noua versiune a CAR-NK capabile să „se ascundă” de sistemul imunitar al gazdei şi, în acelaşi timp, să elimine eficient celulele tumorale.
Procesul clasic de obţinere a celulelor CAR-T sau CAR-NK implică recoltarea celulelor imune de la pacient, modificarea lor genetică şi multiplicarea lor în laborator, o etapă care poate dura câteva săptămâni.
În schimb, noul model permite utilizarea de celule NK provenite de la donatori sănătoşi, care pot fi înmulţite în cantităţi mari şi stocate pentru utilizare rapidă. Provocarea majoră până acum era faptul că sistemul imunitar al pacientului tindea să atace aceste celule donatoare.
Pentru a evita această reacţie, oamenii de ştiinţă au folosit o tehnică genetică de reducere selectivă a expresiei proteinelor HLA de pe suprafaţa celulelor NK - molecule care, de obicei, semnalează sistemului imunitar că o celulă este „străină”. În paralel, au introdus gene care stimulează exprimarea unor proteine cheie, precum PD-L1 şi o formă de HLA-E, ambele crescând capacitatea celulelor NK de a suprima reacţiile imune nedorite şi de a distruge tumorile mai eficient.
Toate aceste modificări genetice au fost integrate într-o singură secvenţă de ADN, ceea ce simplifică procesul de transformare a celulelor NK în „războinici” imuni invizibili.
În testele efectuate pe şoareci cu sistem imunitar umanizat şi cu limfom, celulele CAR-NK astfel modificate au reuşit să elimine aproape complet celulele canceroase şi să supravieţuiască în organism timp de cel puţin trei săptămâni, fără să fie distruse de celulele imune ale gazdei.
În schimb, la animalele care au primit celule NK nemodificate sau cu modificări parţiale, sistemul imunitar a atacat celulele donatoare, ducând la reapariţia tumorilor.
Totodată, noul tip de celule nu a declanşat sindromul de eliberare a citokinelor, o reacţie inflamatorie severă şi potenţial letală observată uneori în terapiile cu celule CAR-T.
Rezultatele sugerează că aceste CAR-NK „invizibile” ar putea reprezenta o alternativă mai sigură şi mai rapidă la imunoterapiile actuale cu celule CAR-T.
Echipa de la MIT şi Harvard plănuieşte să testeze noile celule imune în studii clinice, în colaborare cu echipe de la Dana-Farber Cancer Institute. În paralel, cercetătorii explorează potenţialul acestor celule şi în tratarea unor boli autoimune, cum este lupusul, unde sistemul imunitar atacă propriile ţesuturi.
Cercetarea a fost finanţată de Skyline Therapeutics, Koch Institute for Integrative Cancer Research şi mai multe fundaţii de cercetare în domeniul oncologic.
