Un studiu internaţional prognozează o creştere alarmantă a incidenţei şi mortalităţii prin cancer până în 2050. Numărul cazurilor de cancer ar putea ajunge la 30,5 milioane, în timp ce decesele cauzate de cancer ar putea depăşi 18 milioane, cu 75% mai multe decât în 2024.
Numărul cazurilor şi deceselor prin cancer este în creştere accelerată în întreaga lume şi, fără măsuri urgente, experţii estimează că, în 2050, peste 30,5 milioane de persoane vor fi diagnosticate cu cancer, iar 18,6 milioane vor muri din această cauză.
La nivel mondial, numărul cazurilor noi de cancer a crescut de peste două ori din 1990, ajungând la 18,5 milioane în 2023, iar numărul deceselor cauzate de cancer a crescut cu 74%, ajungând la 10,4 milioane (ambele valori exclud cancerele de piele non-melanom), majoritatea persoanelor afectate trăind în ţări cu venituri mici şi medii, potrivit unei analize de amploare realizate de Global Burden of Disease Study Cancer Collaborators, publicată miercuri, în revista The Lancet.
Peste 40% dintre decesele prin cancer la nivel mondial sunt legate de 44 de factori de risc modificabili, inclusiv fumatul, alimentaţia nesănătoasă şi glicemia crescută, ceea ce reprezintă o oportunitate importantă pentru prevenţie.
Fără acţiuni urgente şi finanţare direcţionată, se estimează că, până în 2050, numărul cazurilor noi de cancer la nivel mondial va creşte cu 61% în următorii 25 de ani, ajungând la 30,5 milioane în 2050, iar numărul anual de decese prin cancer este prognozat să crească cu aproape 75%, până la 18,6 milioane, creştere determinată în principal de mărirea populaţiei şi de îmbătrânire.
Deşi ratele globale de mortalitate prin cancer (ajustate în funcţie de vârstă) au înregistrat o scădere, situaţia este diferită în unele ţări cu venituri mici şi medii, unde atât ratele, cât şi numărul absolut de cazuri sunt în creştere.
Pentru a face faţă provocării generate de creşterea numărului de cazuri şi decese prin cancer, autorii subliniază că este esenţial ca factorii de decizie politică, guvernele şi organizaţiile internaţionale să intensifice eforturile de prevenire, diagnostic şi tratament al cancerului, atât la nivel naţional şi regional, cât şi la nivel global.
Între 1990 şi 2023 s-a înregistrat o creştere rapidă a numărului de cazuri şi decese prin cancer la nivel global, în ciuda progreselor în tratamentele oncologice şi a eforturilor de reducere a factorilor de risc în această perioadă
Între 1990 şi 2023, numărul cazurilor noi de cancer a crescut cu 105%, iar decesele cu 74%, ajungând la 18,5 milioane de cazuri noi şi 10,4 milioane de decese în 2023 (excluzând cancerele de piele non-melanom). Atunci când datele au fost ajustate pentru diferenţele de vârstă, ratele globale nu sunt prognozate să crească semnificativ, ceea ce indică faptul că majorarea cazurilor şi deceselor se datorează în principal creşterii şi îmbătrânirii populaţiei.
Raportul evidenţiază inegalităţi majore la nivel global. Peste jumătate dintre noile cazuri şi două treimi dintre decese vor fi înregistrate în ţările cu venituri mici şi medii (LMICs). Ţările cu venituri mari au reuşit să reducă ratele standardizate de mortalitate cu 24% între 1990 şi 2023, în timp ce ţările cu venituri mici şi medii au înregistrat creşteri ale incidenţei: cu 24% în ţările cu venituri mici şi cu 29% în cele cu venituri medii inferioare, ceea ce reflectă lipsa resurselor pentru diagnostic precoce şi tratamente eficiente.
În 2023, cancerul de sân a fost cel mai frecvent diagnosticat la nivel mondial, iar cancerele traheale, bronşice şi pulmonare au fost principala cauză de deces prin cancer.
Analiza arată că 42% dintre decesele prin cancer (aproximativ 4,3 milioane) au fost atribuite unor factori de risc modificabili, ceea ce evidenţiază oportunităţi majore pentru prevenţie.
Fumatul a fost principalul factor de risc, responsabil pentru 21% dintre decesele globale.
În ţările cu venituri reduse, factorul de risc principal a fost contactul sexual neprotejat, asociat cu 12,5% din decesele prin cancer, prin transmiterea unor infecţii oncogene.
În cazul bărbaţilor, 46% dintre decesele prin cancer au fost corelate cu factori modificabili precum fumatul, alimentaţia nesănătoasă, consumul excesiv de alcool, expunerea profesională la substanţe toxice şi poluarea aerului, în timp ce la femei procentul a fost de 36%, cu un rol important jucat de obezitate şi glicemia crescută.
„Patru din zece decese prin cancer sunt legate de factori de risc bine cunoscuţi. Ţările au o oportunitate imensă de a preveni cazurile de cancer prin politici de sănătate publică, în paralel cu îmbunătăţirea diagnosticării precoce şi a accesului la tratamente de calitate”, a declarat unul dintre autorii studiului, dr. Theo Vos, de la Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME), citat într-un comunicat.
Autorii subliniază că în ţările cu resurse limitate creşterea poverii cancerului reprezintă o ameninţare gravă şi este nevoie urgentă de politici de prevenţie, dar şi de investiţii în infrastructura medicală.
Datele colectate din 204 ţări arată că politicile actuale de control al cancerului sunt insuficiente, iar lipsa finanţării accentuează inegalităţile în îngrijirea pacienţilor.
În plus, studiul evidenţiază nevoia de sisteme de supraveghere mai performante, prin registre de cancer şi baze de date solide, mai ales în ţările cu venituri reduse. Lipsa unor astfel de date limitează înţelegerea reală a dimensiunii fenomenului.
Prognozele prezentate nu iau în calcul impactul pandemiei de Covid-19, al conflictelor recente sau al unor posibile descoperiri majore în tratamentele oncologice, care ar putea influenţa semnificativ aceste estimări.
Specialiştii avertizează că pentru a reduce mortalitatea prin cancer şi alte boli netransmisibile este nevoie de acţiuni colective şi coordonate, care să includă prevenţia, diagnosticarea timpurie, accesul egal la tratamente şi reducerea expunerii la factorii de risc. Fără o intervenţie majoră la nivel internaţional, povara cancerului va continua să crească, afectând în special ţările cu cele mai puţine resurse, avertizează autorii studiului.
