Femeile care nu fac prima examinare prin mamografie pentru cancerul de sân prezintă un risc semnificativ mai mare de a fi diagnosticate într-un stadiu avansat şi de a muri din cauza bolii, arată un nou studiu realizat de cercetătorii de la Institutul Karolinska, din Suedia.
Screeningul mamar prin mamografie este oferit în Suedia încă din anii ’90 şi a contribuit la scăderea mortalităţii prin cancer de sân. Cu toate acestea, peste 30% dintre femeile invitate la prima examinare aleg să nu participe, ceea ce poate avea consecinţe grave asupra sănătăţii acestora pe termen lung.
Studiul, publicat miercuri, în revista medicală BMJ (British Medical Journal), s-a bazat pe date colectate din programul naţional de screening şi din registrele de sănătate şi a inclus aproape 433.000 de femei din Stockholm, monitorizate pe o perioadă de până la 25 de ani, între 1991 şi 2020.
Cercetătorii au constatat că femeile care au refuzat prima mamografie au fost mult mai puţin dispuse să participe şi la examinările ulterioare, ceea ce a dus frecvent la diagnosticarea cancerului într-un stadiu mai avansat şi la o şansă redusă de supravieţuire.
Riscul de a dezvolta un cancer de sân, identificat în stadiul III (avansat, dar localizat) a fost de aproximativ 1,5 ori mai mare la femeile care nu s-au prezentat la prima mamografie, iar riscul pentru stadiul IV (cancer metastazat) a fost de 3,6 ori mai mare, comparativ cu cele care au participat la screeningul iniţial.
În perioada de urmărire de 25 de ani, aproape 1% dintre femeile care au ratat prima examinare au murit din cauza cancerului de sân, comparativ cu 0,7% în rândul celor care au efectuat screeningul, o diferenţă echivalentă cu un risc de deces cu 40% mai mare.
Proporţia totală a femeilor care au dezvoltat cancer de sân a fost similară în ambele grupuri, aproximativ 7,7%, ceea ce sugerează că diferenţele în mortalitate se datorează în principal diagnosticării târzii, şi nu unei incidenţe mai mari a bolii.
Cercetătorii subliniază că, la fel ca istoricul familial, absenţa de la primul screening este un indicator puternic al riscului de mortalitate.
Spre deosebire de factorii genetici, participarea la screening este un comportament care poate fi schimbat, iar intervenţiile timpurii ar putea salva mai multe vieţi.
„Peste 30% dintre femei ratează prima lor mamografie, iar acest lucru indică un risc crescut de diagnostic tardiv. Identificarea precoce a acestui grup oferă medicilor posibilitatea de a interveni preventiv şi de a creşte participarea la screening, ceea ce ar putea reduce semnificativ mortalitatea prin cancer de sân”, a declarat coautoarea studiului, prof. Kamila Czene, de la Department of Medical Epidemiology and Biostatistics, citată într-un comunicat.
Rezultatele evidenţiază importanţa majoră a primei mamografii, care poate seta un model de comportament pe termen lung şi poate face diferenţa între un diagnostic precoce, cu şanse mari de vindecare, şi depistarea tardivă a cancerului, când opţiunile terapeutice sunt limitate.
Studiul a fost finanţat de Consiliul Suedez pentru Cercetare şi de Societatea Suedeză de Cancer, şi a fost realizat în colaborare cu Universitatea Zhejiang, din China, şi cu spitalele Södersjukhuset şi S:t Görans Sjukhus.
