Albirea părului şi cancerul de piele ar putea avea o origine comună, potrivit unor cercetători din Japonia.
Un grup de cercetători japonezi a descoperit o legătură surprinzătoare între procesul de albire a părului şi dezvoltarea melanomului, o formă agresivă de cancer de piele. Echipa, de la Institutul de Ştiinţe Medicale a Universităţii din Tokyo, a constatat că ambele fenomene pot avea la bază reacţiile diferite ale aceloraşi celule stem pigmentare la stresul care le afectează ADN-ul.
Cercetătorii au analizat modul în care celulele stem melanocitare (McSC), responsabile pentru formarea melanocitelor - celulele care produc pigmentul ce dă culoare părului şi pielii - răspund la diferite tipuri de leziuni ADN. Aceste celule se află într-o zonă specifică a foliculului pilos, unde contribuie la regenerarea culorii părului de-a lungul vieţii.
Studiul lor, publicat în revista Nature Cell Biology pe 6 octombrie, arată că atunci când aceste celule suferă leziuni grave ale structurii ADN-ului, cu ruperea ambelor catene, ele intră într-un proces denumit „diferenţiere senescentă”- un mecanism prin care celulele deteriorate îşi pierd definitiv capacitatea de regenerare şi se transformă în celule mature, inactive, ca parte a reacţiei naturale de îmbătrânire celulară. În această stare, celulele îşi pierd capacitatea de regenerare şi sunt eliminate, ceea ce duce la albirea părului. Procesul este controlat de activarea căii de semnalizare p53-p21, un mecanism binecunoscut de protecţie celulară.
În schimb, atunci când aceleaşi celule sunt expuse la substanţe cancerigene, cum ar fi 7,12-dimetilbenz(a)antracenul sau la radiaţii ultraviolete B, ele nu urmează aceeaşi cale protectoare. Deşi ADN-ul este afectat, celulele reuşesc să evite diferenţiere senescentă şi continuă să se multiplice. Expansiunea acestor celule este susţinută de semnale provenite din ţesuturile învecinate, în special de ligandul KIT, care blochează reacţia protectoare şi favorizează supravieţuirea şi transformarea lor într-o stare predispusă la cancer.
„Am descoperit că aceeaşi populaţie de celule stem poate reacţiona în două moduri opuse, fie se opresc definitiv din activitate, fie se înmulţesc necontrolat, în funcţie de tipul de stres la care sunt expuse şi de semnalele primite din mediul înconjurător (microambient)”, a explicat prof. Emi Nishimura, coordonatoarea studiului. Ea subliniază că procesul de albire a părului şi dezvoltarea melanomului nu sunt fenomene independente, ci rezultate divergente ale reacţiei celulelor stem la stres.
Autorii precizează că rezultatele nu înseamnă că apariţia părului alb ar proteja împotriva cancerului. Mai degrabă, diferenţiere senescentă funcţionează ca un mecanism de apărare biologic, care elimină celulele deteriorate înainte ca acestea să devină periculoase. Dacă acest mecanism este ocolit, celulele afectate pot supravieţui şi se pot transforma în celule maligne.
Prin descifrarea mecanismelor moleculare care stabilesc dacă celulele stem se autodistrug pentru a proteja organismul sau, dimpotrivă, continuă să se multiplice necontrolat, cercetarea aduce o perspectivă nouă asupra modului în care procesul de îmbătrânire a ţesuturilor poate favoriza apariţia cancerului.
Rezultatele ar putea ajuta la dezvoltarea unor strategii viitoare de prevenire, bazate pe stimularea proceselor naturale prin care organismul elimină celulele îmbătrânite sau compromise înainte ca acestea să devină canceroase.
