O serie de descoperiri recente deschid perspective promiţătoare pentru reducerea toxicităţii tratamentelor oncologice prin sprijinul microbiomului intestinal. Specialiştii de la UC San Francisco (UCSF) arată cum anumite bacterii pot transforma substanţele chimice toxice în compuşi inofensivi, contribuind astfel la protejarea pacienţilor şi îmbunătăţirea aderenţei la tratament.
Chimioterapia nu distruge doar celulele canceroase, ci afectează şi microorganismele din tractul digestiv. Cercetătorii de la UCSF (University of California, San Francisco) au descoperit că unele bacterii intestinale pot reduce efectele secundare ale acestor tratamente puternice şi că o anumită clasă de medicamente oncologice poate, de fapt, stimula aceste bacterii protectoare.
Aceste descoperiri i-ar putea ajuta pe medici să anticipeze severitatea reacţiilor adverse ale unui pacient şi indică o cale spre suplimente care ar putea sprijini acei pacienţi ale căror sisteme digestive nu oferă suficientă protecţie.
„Aceste studii subliniază relaţia importantă dintre microbiomul intestinal şi toxicitatea medicamentelor”, a declarat Peter Turnbaugh, doctor în ştiinţe şi profesor de microbiologie şi imunologie la UCSF, citat într-un comunicat.
„Înţelegerea mai detaliată a acestei relaţii ar putea oferi noi strategii pentru optimizarea tratamentului cancerului şi altor boli”, a adăugat profesorul.
Eliminarea medicamentelor din organism
Echipa de la UCSF a constatat că pacienţii cu cancer colorectal care urmau tratament cu o clasă de medicamente chimioterapice, cunoscută sub numele de fluoropirimidine, aveau un microbiom mai puţin divers în sistemul digestiv. Însă bacteriile supravieţuitoare au făcut ceva uimitor.
„Au fost capabile să consume chimioterapia şi să o transforme chimic într-un produs secundar inofensiv”, a precizat Kai Trepka, student în programul Medical Scientist Training de la UCSF.
Cercetarea a fost publicată în revista Science Translational Medicine.
Echipa a observat, de asemenea, că măsurarea abundenţei bacteriilor benefice ar putea indica dacă un pacient va dezvolta efecte secundare severe, precum greaţă sau vărsături, care îngreunează finalizarea tratamentului.
Când cercetătorii au administrat şoarecilor, care prezentau efecte adverse severe, aceste bacterii capabile să descompună chimioterapia, simptomele animalelor s-au ameliorat considerabil, sugerând că aceste microorganisme ar putea fi utilizate ca probiotice şi la oameni.
Descoperiri cheie în direcţia controlului microbiomului intestinal
Un al doilea studiu, publicat online pe 20 mai, în revista mBio, a arătat că microbiomul poate proteja pacienţii şi de senzaţiile neplăcute de amorţeală sau furnicături în cazul neuropatiei periferice, un alt efect advers comun al chimioterapiei, prin producerea de vitamina K2.
Când cercetătorii au analizat microbiomul a 56 de pacienţi cu cancer de colon, au observat din nou că medicamentele din clasa fluoropirimidine au distrus unele microorganisme şi au favorizat dezvoltarea altora.
Printre cele care au prosperat în timpul chimioterapiei s-a numărat o tulpină nepatogenă de E. Coli, care produce vitamina K2. Cercetătorii au administrat K2 şoarecilor trataţi cu fluoropirimidine, iar efectele adverse au dispărut.
Pacienţii care au raportat mai puţine efecte secundare aveau, de asemenea, mai multă vitamina K2 în microbiomul lor.
„Mult timp, microbiomul a fost perceput ca un mister greu de pătruns. Acum începem să descoperim treptat mecanismele acestuia şi să identificăm modalităţi prin care îl putem influenţa în mod benefic, în acest caz, pentru a obţine rezultate mai bune la pacienţii oncologici”, a comentat rezultatele conf. univ. dr. Wesley Kidder, medic specialist în cancer gastrointestinal.
