Numărul persoanelor sub 50 de ani care sunt diagnosticate cu cancer intestinal este în creştere la nivel mondial, conform unor cercetări recente, care arată, totodată, că ratele cresc rapid şi în Europa. Cancerul colorectal este al treilea cel mai diagnosticat cancer şi a doua cea mai frecventă cauză de deces prin cancer, fiind responsabil pentru peste 1,9 milioane de cazuri noi şi aproape 904.000 de decese, în 2022, la nivel mondial. Potrivit unui nou studiu, care a analizat relaţia dintre regimul alimentar şi riscul de apariţie precoce a tumorilor necanceroase, consumul frecvent de alimente ultraprocesate ar putea contribui la creşterea numărului de polipi colorectali diagnosticaţi la adulţii sub 50 de ani. Aceste leziuni, denumite adenoame colorectale, pot evolua în timp către cancer.
Cancerul colorectal este al treilea cel mai frecvent cancer la nivel mondial şi a doua cauză principală a deceselor cauzate de cancer, potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Persoanele cu vârsta de peste 50 de ani reprezintă majoritatea cazurilor, dar studii recente arată că diagnosticele la persoanele mai tinere sunt în creştere.
Tumorile caracteristice cancerului colorectal (cancer intestinal/cancer de colon) sunt stimulate de inflamaţia cronică, iar tot mai multe cercetări arată că aceasta ar putea fi legată de o dietă bogată în alimente ultraprocesate.
Un nou studiu, realizat de o echipă de la Mass General Brigham Cancer Institute, din Boston, şi publicat în numărul din noiembrie al revistei JAMA Oncology, a evaluat peste 29.100 de asistente medicale pe o perioadă mediană de 13 ani, şi sugerează că adulţii care au consumat mai multe alimente ultraprocesate au prezentat mai frecvent leziuni precanceroase asociate cancerului colorectal cu debut precoce.
Alimentele ultraprocesate, acele produse alimentare realizate prin tehnologii industriale care conţin adesea alte ingrediente decât cele găsite în bucătăria obişnuită, au reprezentat o parte semnificativă din dieta participanţilor, în special pâine şi produse de mic dejun ultraprocesate, sosuri, creme tartinabile şi băuturi cu zahăr sau îndulcitori artificiali.
Persoanele cu cel mai ridicat consum, aproximativ 10 porţii de alimente ultraprocesate pe zi, au avut un risc cu 45% mai mare de a dezvolta adenoame înainte de vârsta de 50 de ani, comparativ cu cele care consumau puţin peste trei porţii pe zi. Cercetătorii subliniază însă că studiul evidenţiază o asociere, nu o relaţie de cauzalitate, fiind nevoie de investigaţii suplimentare pentru a înţelege mecanismele biologice implicate.
Alimentele ultraprocesate sunt cunoscute pentru conţinutul scăzut de fibre şi nivelurile ridicate de zaharuri adăugate, grăsimi rafinate, sare şi aditivi. Aditivii, precum conservanţii, emulgatorii sau agenţii de textură, sunt utilizaţi pentru a prelungi durata de păstrare sau pentru a îmbunătăţi gustul şi aspectul acestor produse. Numeroase studii anterioare au asociat acest tip de alimentaţie cu afecţiuni precum diabetul zaharat de tip 2 şi bolile cardiovasculare.
Participantele la acest studiu au făcut parte din Nurses’ Health Study II (Sănătatea asistentelor medicale din Statele Unite), iniţiat în 1989 pentru a analiza factorii de risc ai bolilor cronice la femei. Regimurile alimentare au fost evaluate periodic prin chestionare detaliate, un instrument util, dar care poate fi afectat de imprecizia memoriei. Cercetătorii consideră totuşi că asistentele sunt mai riguroase decât populaţia generală în raportarea obiceiurilor alimentare.
Majoritatea adenoamelor au fost descoperite la endoscopii efectuate înainte de 2015, perioadă în care screeningul de rutină începea la 50 de ani. Multe participante au fost investigate fie din cauza unor simptome, fie din cauza unui risc mai mare, cum ar fi istoricul familial de cancer colorectal. Studiul nu a putut determina câte dintre aceste leziuni ar fi evoluat ulterior către cancer.
O particularitate interesantă este absenţa unei asocieri între consumul de alimente ultraprocesate şi riscul de apariţie a leziunilor serate, un alt tip de polip precanceros. Această diferenţă ar putea indica faptul că dieta influenţează mai ales transformarea adenoamelor clasice, nu şi a altor tipuri de leziuni.
Experţi, care nu au fost implicaţi în studiu, atrag atenţia că alimentele ultraprocesate de acum douăzeci sau treizeci de ani nu sunt identice cu cele de astăzi, reţetele şi aditivii evoluând semnificativ în timp. Totodată, un posibil factor comun ar putea fi utilizarea pe scară largă a uleiurilor bogate în omega-6, despre care unii cercetători cred că ar putea contribui la inflamaţie şi evoluţia tumorilor colorectale.
Mecanismele biologice potenţiale includ perturbarea microbiotei intestinale şi afectarea barierei protectoare a intestinului, ceea ce ar putea favoriza inflamaţia cronică sau producerea unor compuşi toxici în timpul digestiei.
Indirect, consumul ridicat de ultraprocesate este corelat şi cu obezitatea, un factor de risc bine stabilit pentru cancerul colorectal.
Specialiştii recomandă populaţiei să-şi monitorizeze alimentaţia, să limiteze produsele ultraprocesate şi să acorde prioritate alimentelor integrale, legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci şi seminţe. De asemenea, aceştia subliniază importanţa efectuării screeningului colorectal începând cu vârsta de 45 de ani sau mai devreme în cazul unui istoric familial de cancer. Diagnosticarea timpurie este esenţială pentru tratarea eficientă şi reducerea riscului de evoluţie către cancer, spun specialiştii.
