Cercetătorii au identificat un mecanism prin care unele forme de cancer de sân rezistă tratamentelor moderne, descoperire ce ar putea conduce la dezvoltarea unor terapii mai eficiente pentru pacientele afectate.
Un studiu, realizat la Mayo Clinic şi publicat în revista Nature Cancer, arată că un subset de cancere de sân, pozitive pentru receptorul 2 al factorului de creştere epidermică uman (HER2+), prezintă o variantă scurtată a proteinei HER2, denumită p95HER2, care modifică răspunsul la tratamentele de tip conjugat anticorp-medicament (CAM).
Aceste terapii, care combină un anticorp direcţionat împotriva celulelor canceroase cu un medicament chimioterapic puternic, precum trastuzumab deruxtecan (T-DXd), au îmbunătăţit semnificativ prognosticul pentru numeroase paciente, însă nu pentru toate.
Echipa condusă de dr. Peter Lucas, vicepreşedinte pentru cercetare în cadrul Departamentului de Medicină de Laborator şi Patologie de la Mayo Clinic, a constatat că varianta scurtată a proteinei, p95HER2, transmite semnale celulare diferite faţă de forma completă HER2, influenţând astfel modul în care celulele canceroase răspund la tratament.Această diferenţă modifică mediul tumoral într-un mod care protejează celulele canceroase de atacul sistemului imunitar, limitând astfel eficienţa tratamentului cu T-DXd.
„Descoperirea noastră arată că p95HER2 poate crea un microambient imun protejat, permiţând tumorii să reziste tratamentului”, a explicat dr. Lucas.
Cercetătorii au demonstrat, de asemenea, că un alt medicament, neratinib, poate bloca eficient activitatea proteinei p95HER2 şi chiar duce la degradarea completă a acesteia în modelele preclinice de laborator.
„Tratamentul cu neratinib elimină complet proteina p95HER2 din celulele canceroase, ceea ce sugerează un potenţial semnificativ pentru combinaţii terapeutice”, a menţionat dr. Dong Hu, autor principal al studiului.
Pe baza acestor rezultate, echipa de la Mayo Clinic propune testarea clinică a unei combinaţii de tratament cu neratinib şi T-DXd la pacientele cu cancer de sân HER2+ aflat în stadiu incipient, pentru a evalua dacă această asociere poate îmbunătăţi răspunsul tumoral la cazurile care exprimă concomitent formele HER2 şi p95HER2.
Autorii subliniază că tratamentul personalizat rămâne esenţial.
„Nu există o soluţie universală pentru toate pacientele cu cancer de sân HER2+. Totuşi, identificarea rolului proteinei p95HER2 oferă o direcţie clară pentru dezvoltarea unor terapii adaptate”, a subliniat dr. Linda McAllister, coautor al studiului.
Această descoperire reprezintă un pas important pentru a înţelege cauzele eşecului unor terapii avansate şi deschide noi perspective pentru tratamente personalizate în cancerul de sân HER2+, cu scopul de a anticipa şi depăşi rezistenţa cancerului la tratament.
