Cercetătorii au descoperit că o proteină asociată bolii Alzheimer ar putea ajuta sistemul imunitar să lupte mai eficient împotriva cancerului, printr-un mecanism care afectează funcţionarea mitocondriilor, „uzinele energetice” ale celulei. Descoperirea oferă o nouă perspectivă asupra legăturii dintre neurodegenerare şi boli oncologice şi deschide direcţii promiţătoare pentru noi terapii.
De zeci de ani, studiile epidemiologice au observat un paradox: persoanele cu Alzheimer par să aibă un risc mai mic de a dezvolta cancer.
Un nou studiu realizat de cercetători de la Hollings Cancer Center (Medical University of South Carolina), publicat pe 1 octombrie, în revista Cancer Research, oferă o potenţială explicaţie biologică pentru această asociere surprinzătoare.
Cercetătorii au descoperit că proteina beta-amiloid, cu rol în patologia bolii Alzheimer şi cunoscută pentru efectele sale toxice asupra neuronilor, manifestă un impact opus în sistemul imunitar, unde pare să aibă un rol benefic pentru celulele de apărare ale organismului.
În creier, acumularea de beta-amiloid perturbă procesul de „curăţare” celulară (numit mitofagie), prin care celulele elimină mitocondriile uzate. Blocarea acestui mecanism duce la acumularea de mitocondrii disfuncţionale, care eliberează substanţe toxice şi deteriorează neuronii, contribuind la pierderea memoriei şi la alte simptome specifice Alzheimerului.
În schimb, în sistemul imunitar, acelaşi efect are consecinţe pozitive. Limfocitele T, celulele care recunosc şi distrug tumorile, devin mai rezistente atunci când mitofagia este încetinită. Mitocondriile acestora rămân funcţionale mai mult timp, generând energie suplimentară care întăreşte capacitatea de apărare a organismului.
„Aceeaşi peptidă care dăunează neuronilor pare să întinerească limfocitele T, făcându-le mai eficiente împotriva cancerului”, explică profesorul Besim Ogretmen, care a condus echipa de cercetare.
Laboratorul său a demonstrat acest efect printr-un experiment ingenios: mitocondriile provenite de la limfocitele T ale pacienţilor cu Alzheimer au fost transplantate în celule imunitare îmbătrânite. Rezultatul a fost spectaculos: celulele vechi au început să se comporte ca unele tinere, recăpătând vitalitatea şi capacitatea de atac asupra celulelor tumorale.
O altă descoperire importantă a vizat rolul fumaratului – o mică moleculă implicată în metabolismul energetic al mitocondriilor. Cercetătorii au observat că scăderea nivelului de fumarat favorizează degradarea excesivă a acestor organite, slăbind celulele imune. Administrarea fumaratului a inversat acest proces, restabilind vitalitatea limfocitelor T şi capacitatea lor de a lupta împotriva cancerului. Prin urmare, fumaratul ar putea reprezenta o nouă ţintă terapeutică pentru susţinerea funcţiei imunitare odată cu înaintarea în vârstă.
Descoperirile ar putea explica de ce bolnavii de Alzheimer dezvoltă mai rar cancer şi deschid deschid perspectiva dezvoltării unor abordări terapeutice de nouă generaţie.
În loc să ţintească direct tumorile, aceste strategii emergente ar putea revitaliza sistemul imunitar prin transplantul de mitocondrii sănătoase sau prin administrarea de fumarat.
Aceste metode ar putea fi combinate cu alte terapii moderne, precum imunoterapia sau tratamentele cu celule CAR-T, pentru a amplifica eficienţa răspunsului antitumoral.
Implicaţiile merg însă dincolo de oncologie, notează autorii.
Protejarea mitocondriilor şi reglarea procesului de mitofagie ar putea încetini îmbătrânirea sistemului imunitar şi îmbunătăţi rezistenţa la infecţii.
În acelaşi timp, înţelegerea modului în care beta-amiloidul poate fi „redirecţionat” către efecte benefice ar putea contribui la dezvoltarea unor tratamente mai sigure pentru bolile neurodegenerative.
Cercetarea marchează un pas important spre o nouă înţelegere a legăturilor complexe dintre cancer, îmbătrânire şi bolile neurodegenerative, domenii în care mecanismele celulare oscilează constant între procese de distrugere şi de protecţie, într-un echilibru fragil pe careorganismul uman îl gestionează cu o eleganţă uneori paradoxală.