Peste 12.000 de români sunt diagnosticaţi anual cu cancer pulmonar. Medic pneumolog: România continuă să nu aibă program naţional de screening pentru cancerul pulmonar

Peste 12.000 de români sunt diagnosticaţi anual cu cancer pulmonar. Medic pneumolog: România continuă să nu aibă program naţional de screening pentru cancerul pulmonar

România continuă să nu aibă un program naţional de screening pentru depistarea cancerului pulmonar în faze incipiente, deşi peste 12.000 de români sunt diagnosticaţi anual cu această boală, a declarat, vineri, Managerul Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş" din Timişoara, prof. univ. dr. Cristian Oancea.

Cu prilejul Ziulei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului Pulmonar, medicul pneumolog atrage atenţia că, în fiecare oră, câte un român moare din cauza cancerului pulmonar, fiind necesar un program de prevenţie şi de screening pentru această formă de cancer.

„România continuă să nu aibă un program naţional de screening, care ar reprezenta, pe lângă programele de prevenţie, de educare, o modalitate de depistare timpurie a cancerului. Opt din zece cazuri de cancer pulmonar sunt provocate de fumat, iar vârsta la care apare boala a scăzut dramatic, de multe ori simptomele apar în jurul vârstei de 50-52 de ani. Un studiu pe care l-am făcut în cadrul Spitalului 'Victor Babeş' şi care s-a întins pe parcursul a 12 ani a arătat că, din 2020, a existat, practic, o explozie a numărului de pacienţi diagnosticaţi cu boala oncologică de plămân. Iar procentul este extrem de ridicat, de aproape 80%. Mai mult, majoritatea pacienţilor, aproape nouă din zece, vin la medic când este deja prea târziu, când boala este în stadiul III sau IV, pentru că simptomele sunt ignorate sau confundate cu diverse afecţiuni respiratorii comune. De aceea, în primul rând, ar trebui să vorbim despre programe de educare. Oamenii trebuie să înţeleagă că o tuse care persistă trei săptămâni înseamnă o boală pulmonară, care de multe ori este oncologică. Mulţi pacienţi cred că nu este nimic grav, apoi în câteva luni se prăbuşesc clinic. În acelaşi timp, un program de screening la fumătorii cu peste 20 de ani de consum activ sau care au antecendente în familie înseamnă o posibilă depistare timpurie a unei afecţiuni oncologice a plămânului", a explicat medicul, citat de Agerpres.

Spitalul „Victor Babeş" a dezvoltat un hub imagistic ultraperformant, în care funcţionează două aparate RMN, dintre care unul de 3 Tesla şi două Computere Tomograf, cărora li se adaugă singurul PET-CT din zona Banatului.

„Faptul că am dezvoltat un adevărat centru de excelenţă în imagistică poate contribui la depistarea timpurie a unei boli oncologice. Având în vedere specificul spitalului, cel de boli pulmonare, ne axăm în principal pe cancerul de plămân. Dar putem depista şi alte forme de boli oncologice. Oamenii trebuie să ştie că orice întârziere în prezentarea la medic înseamnă depistare tardivă, începerea unui tratament mai târziu, ceea ce duce la reducerea efectelor chimioterapiei, radioterapiei sau a imunoterapiei, adică a şanselor de supravieţuire", a mai precizat dr. Cristian Oancea.

viewscnt