Un nou studiu revoluţionar ar putea schimba radical abordarea tratamentului mielomului multiplu refractar. Cercetătorii au descoperit că o singură doză dintr-o terapie nouă cu celule CAR-T a dus la remisie completă şi de lungă durată la un număr semnificativ de pacienţi, fără terapii de întreţinere. Aceste rezultate evidenţiază potenţialul unui tratament cu valenţe curative într-un context terapeutic marcat anterior de opţiuni limitate şi prognostic rezervat.
O treime dintre pacienţii cu mielom multiplu recidivant sau refractar au rămas în remisie timp de cel puţin cinci ani după administrarea unei singure infuzii cu terapia cu celule CAR-T, cilta-cel, raportează o echipă de cercetători de la Icahn School of Medicine (Mount Sinai).
Mielomul multiplu este un tip de cancer al sângelui care, iniţial, răspunde bine la tratament, dar care recidivează frecvent sau devine rezistent. Această malignitate este deosebit de dificil de tratat la pacienţii care au trecut deja prin mai multe linii de tratament.
Datele istorice arată că supravieţuirea fără progresia bolii este, în medie, sub şase luni, iar supravieţuirea totală este aproape de un an pentru aceşti pacienţi.
Ciltacabtagene autoleucel (cilta-cel), o terapie cu celule T modificate pentru a recunoaşte şi distruge celulele canceroase, a demonstrat răspunsuri mai durabile în analizele iniţiale ale studiului Cartitude-1.
Într-un articol, publicat pe 3 iunie în Journal of Clinical Oncology, cercetătorii au realizat o analiză retrospectivă pentru a evalua supravieţuirea totală, remisia susţinută, biomarkerii imunologici asociaţi şi rezultatele de siguranţă, după tratamentul cu o singură infuzie de cilta-cel.
În total, 97 de pacienţi cu mielom multiplu recidivant sau refractar (RRMM), fiecare tratat anterior cu cel puţin trei linii de tratament şi aproape toţi refractari la cele trei clase terapeutice principale, au primit o infuzie de cilta-cel între iulie 2018 şi octombrie 2019, în mai multe centre clinice.
Supravieţuirea şi progresia bolii au fost urmărite prin metoda Kaplan-Meier, pe o perioadă mediană de urmărire de 61,3 luni.
Dintre cei 97 de pacienţi, 32 (33% din cohortă) erau încă în viaţă şi fără progresia bolii la cinci ani după administrarea tratamentului, fără terapie de întreţinere.
Aproape toţi (31 dintre cei 32) au atins un răspuns complet riguros (remisie totală a bolii), confirmat printr-o verificare făcută de specialişti din afara echipei de studiu.
În plus, 12 pacienţi trataţi în acelaşi spital au fost evaluaţi periodic şi au continuat să prezinte absenţa bolii reziduale minime (puţine celule canceroase, care nu pot fi detectate prin metode obişnuite), precum şi rezultate imagistice negative, la cinci ani sau mai mult după tratament.
Pacienţii care nu au înregistrat o evoluţie a bolii au avut, în general, o cantitate mai mică de celule canceroase la începutul tratamentului, valori mai ridicate ale hemoglobinei şi trombocitelor şi un conţinut mai mare de celule T „tinere” (naive) în terapia administrată.
De asemenea, aceşti pacienţi au avut un echilibru mai bun între celulele care atacă tumora şi cele vizate de tratament, o creştere mai mare a numărului de celule T modificate (CAR-T) după administrare şi un raport mai favorabil între celulele T şi celulele imune neutrofile.
Profilul de siguranţă al tratamentului a fost similar cu cel observat în studii anterioare, fără apariţia unor noi cazuri de parkinsonism sau paralizii ale nervilor cranieni.
În rândul pacienţilor care au răspuns pe termen lung la terapie, au fost raportate două cazuri de noi tipuri de cancer, două probleme neurologice şi patru infecţii severe (de gradul 3 sau mai mare).
Aceste rezultate reprezintă cea mai lungă perioadă de monitorizare raportată până în prezent pentru o terapie CAR-T în mielomul multiplu.
Rezultatele sugerează posibilitatea ca tratamentul să ducă la vindecarea cancerului în cazul anumitor pacienţi, spun cercetătorii.
Studii clinice aflate în curs urmăresc evaluarea administrării acestei imunoterapii în faze mai precoce ale tratamentului, având ca scop extinderea beneficiilor unei supravieţuiri îndelungate, fără necesitatea unor terapii suplimentare, la un segment mai larg de pacienţi.
Terapia cu celule CAR-T (receptor de antigenic chimeric) este o formă mai nouă de imunoterapie, care funcţionează prin modificarea genetică în laborator a celulelor T ale pacientului, astfel încât acestea să recunoască şi să distrugă celulele canceroase. Aceste celule modificate sunt apoi reintroduse (infuzate) în sângele pacientului pentru a lupta împotriva cancerului.
Celulele T sunt un tip de globule albe care pot identifica şi distruge celulele străine, inclusiv celulele canceroase, dar cancerul reuşeşte adesea să evite detectarea de către sistemul imunitar.
Terapiile cu celule Car-T sunt concepute pentru a îmbunătăţi această capacitate de recunoaştere a celulelor tumorale.
